Departamentul de Istorie a aniversat, ieri, 50 de ani de la începuturile învăţământului istoric universitar la Oradea (1964-2014). Deşi anunţaţi de organizatori, episcopii Sofronie Drincec şi Virgil Bercea nu au mai ajuns, ieri, în Aula Magna. „Prea Sfinţia sa Sofronie vă mulţumeşte pentru invitaţia pe care i-aţi adresat-o de a participa la acest eveniment academic. Şi-a exprimat regretul că n-a putut participa la acest jubileu şi vă asigură de toată preţuirea în special pentru prea-ostenitorii Facultăţii de Istorie. Prea Sfinţia să se roagă la Dumnezeu să vă dea pitere de muncă, să aveţi bucurii şi împliniri în tot ceea ce faceţi”, a cuvântat emisarul Episcopiei Ortodoxe fără să precizeze motivul absenţei.
În deschidere, rectorul Bungău le-a mulţumit colegilor istorici „care au trudit la toate activităţile de cercetare şi management” şi a precizat că este „printre puţinele secţii care face performanţă până la cel mai înalt nivel”, prin şcoala doctorală şi afilierea unei secţii la Academia Română. La rândul său, senatorul-şef Sorin Curilă a afirmat că „Senatul Universităţii din Oradea a înţeles clar şi exact problemele cu care se confruntă cadrele didactice şi că are toată determinarea pentru a-i sprijini pe ceo carea realizează performanţa, cum este şi cazul cadrelor Departamentului de Istorie”.
Decanul Ioan Horga a subliniat că 50 de ani înseamnă cinci generaţii, începând de la generaţia fondatorilor, cuprinzându-i şi pe cei care au refondat învăţământul superior la Oradea, după 90: Faur, Dumitraşcu, Drecin, plus regretatul Barbu Ştefănescu.
Horga a mai apreciat că din generaţia următoare, Sorin Şipoş, Antonio Faur şi Gabriel Moisa sunt ce pe umerii cărora va sta învăţământul istoric, ei urmând să aibă grijă de „tânăra generaţie formată din lectori foarte bine ancoraţi şi pregătiţi pentru cercetare”. Horga şi-a încheiat intervenţia enumerând direcţiile de cercetare prin care s-au afirmat istoricii orădeni: cultura şi viaţa politică modernă în Transilvania – Viorel Faur; istoria financiară şi bancară – Mihai Drecin; „şantierul” enorm de cercetare a vieţii satului şi a ţăranului – Barbu Ştefănescu; istoria artei – Aurel Chiric; presa şi cenzura în Transilvania – Ioan Zainea; istoria modernă centrată pe secolul XVIII – Sorin Şipoş; cercetarea vieţii şi culturii evreilor – Antonio Faur; probleme contemporane din perioada comunistă – Gabriel Moisa; domeniul etnografic şi muzeologic, îndeosebi civilizaţia lemnului – Ioan Godea.
Din partea prefectului Claudiu Pop, şefa de cancelarie Claudia Timofte a transmis felicitări şi un citat din Nicolae Iorga: „un popor care nu îşi cunoaşte istoria e ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii”.
Popa: idolatrizare…
La fel ca în prima conferinţă de după victoria candidatului ACL, preşedintele CJ Bihor – Cornel Popa, a vorbit liber şi „vibrant”.
„Vibrăm în fiecare zi lângă ce se întâmplă aici, la construirea, ceas de ceas, a unei univesităţi care să se alăture constelaţiei celorlalte universităţi de tradiţie din ţară”, a spus Popa după care a afirmat că „îi apreciez până la a-i idolatriza pe fondatorii învăţământului academic de Istorie la Oradea” şi „mizez întradevăr pe calibrul celor care vin după ei”.
Popa şi-a calibrat şi finalul discursului adresat istoricilor universitari: „vă sunt recunoscător pentru calibrul care-l daţi Oradiei şi Bihorului”.
Viceprimarul Ovidiu Mureşan a felicitat, în numele Primăriei Oradea, cadrele didactice şi personalul care le-a ajutat pentru a avea continuitate în învăţământul în istorie. „Prima întrebare din partea oricărui investitor sau turist va fi despre istoria Oradiei. Nu ne-am gândit niciodată să organizăm un eveniment despre istoria Oradiei sau Cetăţii fără un parteneriat cu Departamentul de Istorie al Universităţii”, a spus Mureşan.
Avram: „veneraţie”…
Nicolae Avram a transmis, din dubla sa calitate de inspector şcolar general dar şi de absolvent de Istoria la Universitatea din Oradea, un „omagiu de veneraţie şi gratitudine pentru întreg corpul profesoral al Departamentului de Istorie care a avut forţa de a depăşi orice obstacol în cei 50 de ani de activitate academică”.
Şefului Departamentului de Istorie, Florin Sfrengeu, i-a revenit misiunea de a prezenta succint cei 50 de ani, începând de la începuturile facultăţii. În 1964, la Institutul Pedagogic orădean se dădea admitere la Istorie-Geografie, titularii de curs fiind toţi profesori clujeni, aşa cum de altfel au fost şi primii rectori ai institutului. „Au impus modelul clujean bazat pe muncă, cercetare şi seriozitate”, a precizat Sfrengeu. Dovadă că din prima generaţie de 556 de studenţi au absolvit doar 455 iar din cei 630 de tineri studenţi la fără frecvenţă au absolvit 171. Sfrengeu a amintit şi de nedoritul moment din 1979 când s-a încetat activitatea universitară la Oradea, cu excepţia institutului politehnic. Iar după 89, Sfrengeu a punctat şi „faza de optimism şi expansiune datorată generaţiei Teodor Maghiar”.
După ce şi-au amintit şi de cei plecaţi dintre cei vii, fie profesori, bibliotecare ori secretare, istoricii i-au premiat simbolic pe profesorii care au contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea învăţământului istoric superior la Oradea: Sever Dumitraşcu, Mihai Drecin, Viorel Faur, Ileana Şuta, Pavel Teodor, Ioan Godea şi Petru Bona. N-au uitat de omologii lor geografi: Grigor Pop, Gheorghe Măhăra, Nicolae Josan, Florina Bente, Nicolae Zaha.
La final, istoricii au acordat diplome de recunoştinţă foştilor rectori Teodor Traian Maghiar, Teodor Leuca şi Cornel Antal, dar şi foştilor decani Teodor Jurcuţ şi Paul Magheru.
Citiți principiile noastre de moderare aici!