Clădirea nu a mai fost folosită din perioada imediat următoare celui de-al Doilea Război Mondial. „Este o clădire monument şi prin parteneriatul cu Muzeul Ţării Crişurilor va fi salvată”, a spus Andrei Seidler, directorul centrului comunitar evreiesc. Arhitectul Cristian Puşcaş consideră că după evaluarea stadiului în care se află construcţia această prezintă ”probleme structurale grave.
Ca urmare a faptului că a fost părăsită vegataţia agresivă a pătruns până la fundaţie. În schimb, în execuţia lucrării au fost schimbate materialele şi tehnologia prevăzute în proiect. Astfel că azi avem un mixaj între cărămidă şi beton armat ceea ce a dus la degradarea structurală a clădirii”. Tocmai din aceste motive, arhitectul anticipează că suma iniţială prevăzută pentru restaurare, 720.000 euro, va fi depăşită.Conducerea Muzeului Ţării Crişurilor, partenerîn proiectul de reconversie al sinagogii, spune că banii vor fi opţinuţi din proiecte. Muzeul evreiesc ar putea deveni funcţional în doi-trei ani, el îşi va păstra şi utilitatea de sinagogă.
Muzeul Ţării Crişurilor, Centrul Comunităţii Evreieşti şi Biroul de arhitectură Cristian Puşcaş au organizat ieri o conferinţă de presă comună. Scopul întâlnirii cu presa a fost prezentarea muncii depuse de un colectiv coordonat de arhitectul Cristian Puşcaş, muncă care va sta la baza demersurilor Complexului „Muzeului Ţării Crişurilor” în a obţine finanţarea pentru viitorul Muzeu al evreilor din Oradea şi din Bihor.,Finanţarea va fi obţinută pe bază de proiecte naţionale şi europene. Muzeul este considerat un obiectiv „important pentru a înţelege istoria acestei părţi din România în toată complexitatea ei”.
Partenerul principal al Muzeului Ţării Crişurilor în finalizarea Muzeului evreilor este Comunitatea Evreiască din Oradea, care şi-a arătat de la început disponibilitatea în a susţine ideea şi de a facilita obţinerea de mărturii materiale care ţin de viaţa trecută a evreilor din Oradea.Comform unui protocol semnat între cei doi parteneri, anul trecut, Muzeul Ţării Crişurilor va avea drept de folosinţă gratuit asupra sinagogii timp de 25 ani.
Partenerii vor avea, în perioada următoare, mai multe întâlniri cu instituţii si ONG-uri din ţară şi din străinătate pentru a contura clar imaginea Muzeului evreilor şi pentru a achiziţiona exponatele. „Vrem să transformăm sinagoga într-un muzeu viu, nu un centru al holocaustului, ci unul cultural, care, alături de celelalte muzee orădene şi case memoriale din Oradea să redea locuitorilor ei realitatea aşa cum a fost ea înainte”, a spus directorul Muzeului Ţării Crişurilor Aurel Chiriac.
Acesta a vorbit despre comunitatea evreilor din Oradea, care a traversat mai multe perioade istorice: imperiul habsburgic, cel austroungar, perioada regalităţii româneşti, al regalităţii maghiare, a republicii populare, perioada socialistă. „Este important de reţinut acest aspect pentru că această comunitate şi-a lăsat o puternică amprentă asupra oraşului Oradea, atât în ceea ce priveşte arhitectura, cât şi viaţa socială a oraşului”, a precizat Aurel Chiriac. „Este o satisfacţie multiplă pentru noi să salvăm una din puţinele sinagogi care a mai rămas în picioare şi în acelaşi timp să înfiinţăm un muzeu al comunităţii evreieşti, care va fi redat întregii comunităţi orădene”, a declarat Andrei Seidler.
Directorul Muzeului Ţării Crişurilor a ţinut să prezinte orădenilor şi un grup de studenţi ai Facultăţii de Arhitectură şi Constructii Oradea care a lucrat la acest proiect sub coordonarea arhitectului Cristian Puşcaş: Cristian Ghilea, Bogdan Filip, Victor Paşca, Brighitta Hoffmann, Paula Mihele, Victoria Pantiş, Cornelia Iuhas, Szabo Anamaria, Ana Vlasici, Anda Porumbeanu, Oana Ozon, Diana Buzlea, Roni Mărcuş, Alin Gherman, Radu Todor, Iulia Marc, Filimon Cristian.
Citiți principiile noastre de moderare aici!