Maniera de armonizare a activităţii de voluntariat cu activitatea profesională, respectiv cu viaţa de familie, conturează profilul voluntarului, fiind astfel posibilă identificarea unor caracteristici generale şi particulare.
Ajutorul acordat semenilor în momentele grele reprezintă o caracteristică des întâlnită în cadrul comunităţilor. În cazul producerii unei situaţii de urgenţă, se observă tendinţa cetăţenilor de a se mobiliza în sprijinul victimelor evenimentului, avantajul adus de membrii serviciului voluntar în astfel de situaţii fiind dat de asigurarea materială şi de pregătirea acestora.
Din punctul de vedere al activităţii de voluntariat, prima etapă o constituie respectarea condiţiilor de încadrare. Astfel, persoana care solicită încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare trebuie să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială reprezentată de Consiliul Local beneficiar al voluntariatului, să aibă vârsta cuprinsă între 18 ani şi 50 de ani, să fie apt din punct de vedere medical, să posede documentele care să îi ateste pregătirea în specializarea pentru care încheie contractul de voluntariat, să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea de infracţiuni cu intenţie şi să nu fi pierdut anterior calitatea de voluntar în serviciul de urgenţă voluntar. După încadrare, voluntarul desfăşoară activităţi specifice de prevenire sau intervenţie, conform funcţiei stabilite prin organigrama serviciului.
Activităţile de prevenire sunt concentrate pe două direcţii: informarea publică şi controalele de prevenire, activităţi ce presupun identificarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi stabilirea măsurilor necesare pentru diminuarea efectelor acestora, precum şi participarea activă a tuturor părţilor implicate, a autorităţilor publice locale, reprezentanţilor diferitelor instituţii cu funcţii de sprijin şi nu în ultimul rând, a cetăţenilor. Există o legătură directă între eficienţa activităţilor de prevenire desfăşurate şi numărul incendiilor produse la nivel local, dat fiind faptul că, principalele cauze de incendiu la gospodăriile populaţiei pot fi identificate şi înlăturate pe timpul controalelor (ca de pildă, cauzele cele mai frecvente: de natură electrică şi exploatarea mijloacelor de încălzire cu deficienţe).
A doua categorie de activităţi e reprezentată de intervenţiile în cazul producerii situaţiilor de urgenţă. Capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare, definită ca potenţialul forţelor destinate intervenţiei de a rezolva o situaţie de urgenţă, depinde de gradul de asigurare cu tehnică, mijloace şi materiale adecvate şi bineînţeles, de pregătirea personalului.
Indiferent de funcţia ocupată, voluntarul desfăşoară periodic activităţi de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă, aceasta având ca obiective principale: însuşirea temeinică a prevederilor normative ce reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor, cunoaşterea permanentă a pericolelor şi cauzelor de incendiu în obiectivele economice, instituţiile şi gospodăriile cetăţeneşti din localităţile în care sunt constituite, respectiv asigurarea cunoaşterii şi întreţinerea în perfectă stare de funcţionare a tehnicii de luptă, a accesoriilor şi perfecţionarea în mânuirea acestora.
Existenţa şi natura locurilor de muncă la nivel local reprezintă factori ce influenţează gradul de implicare a membrilor serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în activităţile specifice. Deşi se încearcă încadrarea formaţiilor de intervenţie cu persoane care să fie disponibile cât mai des, acest lucru nu are întotdeauna eficienţa dorită. Asigurarea timpului operativ de intervenție depinde şi de implicarea voluntarului, de distanţa locului de muncă a acestuia faţă de sediul serviciului voluntar sau de locul intervenţiei. Din punct de vedere legal, beneficiarul voluntariatului are obligaţia să informeze semestrial instituţiile şi operatorii economici ai căror salariaţi fac parte din serviciul de urgenţă voluntar, despre programul şi activităţile de pregătire ale acestora. Instituţiile şi operatorii economici trebuie să faciliteze salariaţilor, participarea la activităţile de pregătire şi de intervenţie ale serviciului de urgenţă voluntar. Din păcate, s-au constatat situații în care angajatorul privat a manifestat reticență în ceea ce priveşte acest aspect, nefiind acceptată „scoaterea din producţie” pentru participarea la diferite activităţi în cadrul serviciului. Cea mai reuşită îmbinare între activitatea de voluntariat şi viaţa profesională este dată de implicarea activă a personalului ISU Crişana al Judeţului Bihor în cadrul serviciilor voluntare din localitatea de domiciliu. Aceştia sunt încadraţi exclusiv în componenta preventivă, dar participă şi la sesiunile de pregătire, cunoştinţele lor în domeniu fiind foarte utile.
În ceea ce priveşte viaţa de familie, este important de precizat aspectul pozitiv ce constă în transmiterea din generaţie în generaţie, a pasiunii pentru participarea activă în domeniul situaţiilor de urgenţă, existând situaţii în care, membri ai aceleaşi familii, dar generaţii diferite, activează împreună în cadrul serviciului.
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Popeşti
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Popeşti constituie un astfel de exemplu. Dan Lazoc, unul dintre şoferii încadraţi la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Popeşti, îşi aminteşte cu emoţie data de 30 iulie 1977, momentul în care tatăl său, Lazoc Emanuil a adus la formația de pompieri civili o autospecială de intervenţie. După o îndelungată perioadă în care s-a ocupat de menţinerea acesteia în stare de funcţionare şi a fost şoferul care a condus-o către incendiile din comună, Lazoc Emanuil a predat ştafeta fiului său, învestindu-l cu sarcina de a conduce autospeciala şi mai presus de toate, cu responsabilitatea unei intervenţii rapide şi eficiente. Asigurând continuitatea muncii predecesorului său şi cu o atitudine responsabilă şi proactivă, Dan Lazoc, care a ocupat pentru o perioada de şapte ani şi funcția de şef serviciu voluntar, a contribuit semnificativ la creşterea prestigiului serviciului voluntar Popeşti. Continuitatea activităţii este asigurată prin fiul acestuia, Cătălin Lazoc. La vârsta de 13 ani, Cătălin se pregătea împreună cu lotul de concurs al serviciului voluntar. Odată ce vârsta i-a permis, a devenit membru în cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de urgenţă Popeşti, reuşind să se afirme prin rezultate foarte bune în cadrul concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare. Pasiunea pentru acest domeniu l-a determinat să urmeze o carieră în structurile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, astfel că, după doi ani de pregătire în cadrul Şcolii de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” din Boldeşti, pompierul voluntar a devenit şi pompier militar, din anul 2012, desfăşurându-şi activitatea în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al Judeţului Bihor. Activitatea de voluntariat este importantă pentru comunitate şi implică un grad ridicat de responsabilitate şi riscuri specifice. Viața profesională poate influenţa atât pozitiv, cât şi negativ eficienţa serviciului, acest aspect depinzând de specificul local şi de înțelegerea de către mediul privat, a necesităţii activităţii serviciului voluntar. Nu în ultimul rând, perpetuarea ca tradiţie de familie a implicării active în cadrul serviciilor voluntare, poate asigura continuitate acestei activități şi poate contribui la creşterea eficienţei, prin cultivarea motivaţiilor intrinseci.
Citiți principiile noastre de moderare aici!