CSM U Oradea ar putea să semneze un consistent contract de sponsorizare cu o bancă comercială, ceea ce ar mări bugetul secţiei de baschet, a arătat Sere, în emisiune. Discuţia realizatorului „Direct în subiect” cu noul preşedinte al CSM Oradea, Şerban Sere, a plecat de la bugetul clubului pentru noul an competiţional 2016-2017. Un buget hrănit de Primăria Oradea cu 1,2 milioane de euro – bani publici, din care, conform celor transmise de Sere, 300.000 de euro merg spre secţia de baschet, care pentru acest an, în care CSM joacă în Liga Campionilor (Champions League) este completat din sponsorizări până la circa 900.000 de euro, mai mare cu minimum 50.000 de euro decât cel din anul precedent. Bugetul poate fi şi mai mare, dacă discuţiile pentru o sponsorizare pe care CSM U Oradea le poartă cu o bancă comercială vor fi concretizate. Până acum, cota pentru polo s-a ridicat la 250.000 de euro pe an din bani public şi tot atâţia de la sponsori, iar pentru acest an se prefigurează aceleaşi sume pentru echipa de polo, cu posibilitatea suplimentării, dacă echipa are un traseu lung în cupele europene, arată Sere.

Călin Corpaş – BIHON: Intenţionaţi să dezvoltaţi clubul pe orizontală, în continuare sau mai degrabă pe verticală?
ŞERBAN SERE: Strategia de dezvoltare este pe verticală. Dorim să sprijinim performanţa.

BIHON: Ne putem aştepta ca Digi să îşi diminueze sprijinul de la polo şi să-l suplimenteze pentru baschet, având în vedere că baschetbaliştii au devenit campioni şi îi aşteaptă competiţii internaţionale?
Ş.S.: Da, aici discuţia este mai delicată, în privinţa contribuţiei nu numai a celor de la Digi. Ei au fost fair-play tot timpul, întotdeauna şi-au păstrat contribuţia financiară. Dimpotrivă, au îmbunătăţit-o la ambele secţii, când a fost cazul. Niciodată nu s-a pus problema de o diminuare şi din ceea ce am înţeles, vor continua în aceleaşi limite la ambele secţii. Este o situaţie delicată în ceea ce mă priveşte. Ştiu că e uşor să fiu asimilat, prin venirea mea la club, prin faptul că voi încerca să atrag mai multe sponsorizări de la alte secţii către baschet. Este normal ca lumea să gândească aşa, dar într-un fel mai bucur că am venit în cel mai bun moment al baschetului orădean din istoria sa. Deci nu pot fi suspectat de aşa ceva şi nu doresc. Voi fi la fel de echidistant faţă de toate secţii, cu atenţie sporită faţă de cei care fac performanţă, deoarece acesta este obiectivul nostru. Toată lumea va avea posibilitatea să performeze.

BIHON: Ce salarii sunt la echipa de baschet? Cât este salariul cel mai mare şi care este media salarială a jucătorilor aduşi de CSM?
Ş.S.: Diferă de la caz la caz. Banii care îi iau aceşti jucători aici, îi iau şi în altă parte. Ei au o cotă de piaţă. Cert este că nu este vorba despre salariul mediu pe economie sau să ne raportăm la acesta. E vorba despre 3.000, 4.000, 2.000 de euro, în funcţie de negocierea cu fiecare jucător.

BIHON: Am înţeles că a fost vorba şi despre salarii ce s-au apropiat de 10.000 de euro…
Ş.S.: Au fost, nu de 10.000 de euro, ci mai jos. Au fost şi salarii mai mari decât sumele pe care le-am vehiculat deja. Dar, repet, aceşti bani sunt atraşi din fonduri private, de la sponsori, nu au nicio legătură cu bugetul local.

BIHON: Dat fiind că anul acesta jucăm în Champions League, fondul de salarii este mai mare decât cel de anul trecut?
Ş.S.: Da, ne-am dori o creştere de circa 15%. Cam aşa.

BIHON: Ce înseamnă aceasta, ca efort financiar într-o lună?
Ş.S.: Câteva mii de euro pe lună, nu 10.000, ci câteva mii în plus.

BIHON: Şi în plan global, ca fond de salarii al echipei de baschet CSM U Oradea?
Ş.S.: În jur de 50-60.000 de euro în plus.

BIHON: Se doreşte o diminuare a fondurilor dirijate spre echipa de polo sau, dimpotrivă, ca urmare a înfrângerii în faţa Stelei?
Ş.S.: Din ce ştiu eu, polo a fost anii trecuţi cel puţin la nivelul baschetului, dacă nu peste, date fiind multele competiţii internaţionale în care a fost angrenată echipa de polo. Nu mă grăbesc să diminuez bugetul secţiei de polo. Din ceea ce am înţeles de la sponsori, vom continua în condiţii similare. Să apreciem acest semieşec vine după atâtea titluri consecutive, ce au făcut cinste Oradiei. Există o preocupare a noastră de a continua dezvoltarea activităţii polo-ului. Avem un proiect în desfăşurare cu Crişul de a încerca să creştem câţi mai mulţi jucători tineri orădeni. Există o infrastructură foarte bună la Oradea. Avem toate condiţiile necesare de a fi puţin mai atenţi la sectorul juvenil orădean şi să dezvoltăm acest proiect – marea mea satisfacţie ar fi ca în echipa de seniori să apară câţi mai mulţi jucători orădeni.

BIHON: Aceasta ar însemna automat şi scăderea costurilor cu echipa de polo, dacă ne concentrăm pe creşterea jucărorilor locali. Corect?
Ş.S.: Este adevărat. Este un obiectiv ambiţios, este un proiect pe termen mediu şi lung al cărui coordonator va fi Ciprian Câmpeanu. Practic, generăm un parteneriat cu clubul Crişul prin care toţi antrenorii de la nivel juvenil să îşi ia o grupă de copii, urmând ca perfecţionarea lor să se facă pe etape de vârstă, urmând să fie daţi antrenorului de la grupa superioară de vârstă superioară. Totodată, ar înseamna angrenarea acestor copii în competiţii interne şi internaţionale. Tactic, ar însemna ca aceşti copii să fie pregătiţi să fie la un nivel asemănător cu echipa mare, astfel încât atunci când un junior vine la echipa mare, să vină cu un nivel tehnico-tactic prin care să facă faţă.

BIHON: Înţeleg, astfel, că ar urma să aibă loc o îmbinare a activităţii la juniori între CSM şi Crişul Oradea, astfel încât Crişul să devină un izvor permanent de jucători pentru CSM?
Ş.S.: Exact. Aceasta este ideea. Secţia de polo este un vector de imagine şi o locomotivă a acestui proiect, pentru că, pe parcursul mandatului meu sper să reuşesc să armonizez activitatea tuturor cluburilor sportive din oraş. Ar trebui să am discuţii cu LPS Bihorul, Crişul şi toate cluburile care activează – să creăm o piramidă ierarhică de la nivel de iniţiere până la nivel de seniori, ca aceste entităţi sportive să funcţioneze ca un tot unitar şi să dea un „produs finit” în persoana sportivului de performanţă.

Aş încerca să implementez altă mentalitate, nu va fi uşor – de a nu aştepta totul de-a gata de la Primărie sau să te plângi, ci de a atrage bani de la sponsori. Avem datoria de a atrage surse de la sponsori privaţi, ca să putem să ne desfăşurăm activitatea. Trebuie să ne raportăm la bugetul pe care-l avem şi să ne gospodări cu banii pe care îi avem, pentru a fi performanţi.

BIHON: Ce se întâmplă cu secţiile care nu performează? Ce aveţi de gând cu handbalul, având în vedere faptul echipa de handbal ar putea promova în fiecare an, dar nu este susţinută financiar de club şi de municipalitate?
Ş.S.: Nu este o situaţie prea fericită. Este frustrant să accezi în prima ligă şi să nu poţi participa. A fost timp suficient pentru a ne da seama că estr foarte greu să susţii o echipă de handbal masculin la nivel primei divizii. A existat timpul necesar de a se atrage sponsori care să contribuie, pe lângă bugetul de la Primărie. Nu vreau să acuz, eu asta aş fi făcut dacă eram acolo şi în paralel aş fi încercat construirea unui centru de copii şi juniori, pentru susţinerea echipei de seniori.

BIHON: Câţi bani consumă handbalul?
Ş.S.: Cu totul, liniştit merg spre 150.000 – 200.000 de euro.

BIHON: Aveţi pretenţia de la cei care se ocupă de handbalul din CSM să atragă sponsorizări şi să facă piramida care să susţină performanţa. Este corect?
Ş.S.: Da, corect.

BIHON: Putem înţelege va fi diminuată finanţarea către handbal?
Ş.S: În funcţie de ce surse identificăm, dar este clar că trebuie să ne îndreptăm spre sectorul juvenil. nu diminuăm din bugetul handbalului, ci îl redirecţionăm spre sectorul juvenil.

Întrebare de la un cititor/telespectator JB&BIHON: Doreşte domnul Şerban Sere să se implice în atragerea de sponsori către secţia de handbal a CSM, dată fiind media de spectatori, în creştere?
Ş.S.: Handbalul este un sport de tradiţie în Oradea şi merită toată atenţia. Dar problema gravă a handbalului este că nu avem o piramidă reală. Îmi doresc ca acest sport să progreseze, dar pe principii corecte.

BIHON: Aveţi în vederea numirea unor manageri pentru fiecare secţie în parte, pentru responsabilităţi mai clar la fiecere secţie de la CSM Oradea? Cine va fi managerul echipei de baschet?
Ş.S.: Îmi voi acorda timpul necesar pentru a continua să manageriez direct echipa de baschet, cu toate că îmi va fi foarte greu, dar suntem în vârf de ierarhie şi nu aveam timp să aducă pe altcineva care să nu fie străin de Oradea, să interacţioneze cu autorităţile, să ţină legătura cu sponsorii. Iar în Oradea nu puteam găsi.

Legat de secţia de handbal, ideal ar fi să existe un manager în club care să se ocupe de această problemă – voi avea discuţie cu Nicu Vaşadi, director adjunct al CSM, de a-l implica mai mult în destinele secţiei de handbal. Dacă nu voi reuşi, vreau să găsesc o persoană care să se ocupe de un proiect pe termen mediu şi lung, chiar dacă aş sacrifica performanţele echipei de seniori de handbal masculin la un moment dat, în sensul de a diminua unele resurse financiare, iar acestea să se îndrepte către sectorul juvenil, dar vreau să pornim această iniţiativă, dar să pornim această locomotivă. Într-adevăr, este o bălăceală continuă această situaţie de acum, unde suntem în situaţia de a promova sau la limita de a promova şi nu avem resursele necesare pentru prima divizie la handbal. Dar trebuie aceste două lucruri: resurse financiare din privat şi proiect cu sectorul juvenil.

Deocamdată, la polo dl. Roşca se ocupă de partea organizatorică, dar probabil lângă dânsul ar trebui să vină o persoană care să se ocupe de managementul întregii secţii de polo. Avem deja iniţiativa proiectului cu Cipri Câmpeanu, dar probabil va trebui un manager care să atragă resurse, să supervizeze acest proiect, să monitorizeze toţi antrenorii cum lucrează în cadrul acestui proiect şi ne gândim şi la această variantă.

BIHON: Ce aveţi de gând cu secţia de fotbal proaspăt înfiinţată la CSM?
Ş.S.: Cred că acolo este un loc unde se pot atrage sponsori destul de mulţi, chiar la nivel juvenil, cu o singură condiţie: să ne lepădăm de imaginea defunctului club FC Bihor, care, cu toţii ştim că nu a
avut o imagine foarte bună pe partea financiară.

BIHON: Orădenii şi bihorenii se întreabă dacă CSM Oradea vrea să meargă mai departe şi să creeze o echipă de fotbal cu care să încerce să performeze sau dacă vrea să se limiteze la grupe de copii şi juniori, pentru a fi un furnizor celor de la Luceafărul, o echipă privată, dar care a rămas singura echipă de Liga 2?
Ş.S.: Îmi doresc foarte mult să ne consolidăm la nivel de copii şi juniori. Chiar luni am fost la stadion. Am identificat o grămadă de necesităţi la secţia de fotbal – investiţii în baza materială, echipamente, o sală de forţă solicitată la stadion, pe care o consider extrem de necesară. Sunt condiţii minime de pregătire la stadion pe care dânşii le-au solicitat şi pe care le consider absolut prioritare. Ulterior, în funcţie de discuţiile vizavi de echipa de seniori, ştiu că toată lumea aşteaptă un răspuns din partea noastră, în acest an vom merge pe grupele de copii şi juniori, nu ne costă foarte mult, urmând ca vara viitoare să purtăm o discuţie reală pentru o echipă de seniori. Din punctul meu de vedere, ar trebui să existe o structură sportivă de seniori dar creată pe principii corecte. Îmi doresc foarte mult să nu pierdem aceşti copii, să nu apară tot felul de impresari în jurul acestui club pe măsură ce copiii se vor dezvolta şi să-i pierdem foarte uşor. De aceea, acest parteneriat cu clubul Luceafărul a venit foarte bine, pentru că pe de o parte, dânşii au acest ajutor din partea noastră, vizavi de participarea în competiţii, dar în acelaşi timp ne degrevează de cheltuieli şi ne dă răgazul necesar de a gândi o strategie.

BIHON: Să discutăm puţin şi spre sporurile individuale şi de nişă. Cât costă aceste sporturi şi care este strategia CSM Oradea în privinţa acestor sporturi?
Ş.S.: Sporturile individuale consumă mult mai puţin decât sporturile de echipă, este normal, avem secţii unde împărţim cheltuielile cu entităţile cu care colaborăm – LPS Bihor şi U Oradea. Este o contribuţie mai mică, între 30.000 şi 60.000 de euro. Nu este un efort financiar deosebit de mare.

BIHON: Dar baza materială? Există problema pistei de atletism de la Stadionul Tineretului. Este o întreagă discuţie acolo – cine trebuie să investească pentru refacerea pistei? MTS, Ministerul Educaţiei, Primăria. Se aşteaptă de mulţi ani ca cineva să se implice pentru a avea o pistă adevărată în Oradea, de care s-ar putea folosi toată lumea.
Ş.S.: Este adevărat. Nu avem foarte multă infrastructură sportivă – nu sunt condiţiile unde să se desfăşoare antrenamentele. Aceasta ar trebui să fie una dintre preocupări: îmbunătăţirea infrastructurii sportivă. Fără falsă modestie, cât am fost pe partea de baschet, a crescut foarte mult – am insistat la prieteni, la sponsori – de a se construi terenuri de baschet – s-a construit acel teren de către Madrugada, în parc. Acelaşi lucru trebuie făcut în principal la atletism – o pistă de atletism refăcută – apoi încă un bazin olimpic, deoarece sunt foarte multe competiţii, este foarte mult public practicant de înot sau sunt iniţieri în inot – dar acesta este idealul. Decât să construim sute de farmacii în Oradea, mai bine construim trei bazine olimpice.

Voi depune toate eforturile ca bazele sportive care pot fi reabilitate sau să fie realizate noi baze ce pot fi înfiinţate. Cred că Oradea poate deveni un pol de interes, un oraş – nişă a sportului de masă şi de performanţă. Este foarte important să identificăm împreună cu cluburile sportive, cu direcţiile judeţene, cu asociaţiile judeţene de arbitri să constituim competiţii de masă. Din sportul de masă vin talentele spre sportul de perfomanţă, dar în primul rând avem o viaţă sănătoasă. Să reuşim să facem sport de masă cu copiii din oraş şi să încercăm să le dezvoltăm abilităţile de a practica sportul. Din păcate, este o tragedie la nivel naţional, orele de educaţie fizică scad, copiii devin mai obezi, tentaţiile de a sta în faţa calculatorului de a avea alte preocupări.

BIHON: Cred că lumea aşteaptă ca CSM Oradea să coboară în stradă, în şcoli.
Ş.S.: Consider că acolo unde disciplinele care nu vor performa, vom prefera să investim spre sectorul juvenil. Este mult mai interesant. Decât să am trei sportivi care nu performează şi sunt plătiţi bine la o secţie – nu vreau să dau un exemplu – este preferabil să avem 30 de copii care practică acest sport în Oradea, din acei bani. Nu suntem obligaţii să ducem 10 secţii de performanţă şi să nu putem duce ca oraş, ca economie, ca buget, 100 de secţii de performanţă, ci să ne îndreptăm spre copii, spre baza de
selecţie. Ar fi cu adevărat un beneficiu.

BIHON: Aceasta ar însemna implicit, dacă tot mai mulţi copii, elevi, vor fi atraşi spre sportul de performanţă, spre CSM, un efort mai mare al oraşului pentru baza materială: săli, terenuri, bazine, piste…
Ş.S.: Aşa cum a fost exemplul baschetului – şi copiii comunităţii au forţat realizarea acestor terenuri şi spre satisfacţia mea, lângă bazinul olimpic se joacă baschet în parc şi la ora 1-2 noaptea – la fel trebuie să se întâmple şi cu celelalte secţii. Norocul baschetului este că a existat acestor vector de imagine, echipa de seniori, şi a uşurat munca de selecţie. Dar şi antrenorii celorlalte secţii din club vor trebui să eforturi mai mari pentru a selecta o masă mai mare de copii. Trebuie să se întâmple în urma unor proiecte. Vin finanţările europene. Va trebui să identificăm sursele de atragere a fondurilor pentru creerea de baze sportive, infrastructură şi să organizăm competiţii, transfrontaliere sau locale, prin care să angrenăm copiii comunităţii în ele.

BIHON: Am înţeles că CSM Oradea vrea să acceseze fonduri europene pentru competiţii. Dar pentru noi baze sportive?
Ş.S.: Pentru ce-or fi. Nu are importanţă. Nu este importantă direcţia noastră, ci axele de finanţare. Am înţeles că în perioada imediat următoare vor fi fonduri pentru competiţii. Dacă vin bani pe competiţii, vom face competiţii, pentru că orice ajutor financiar de la o altă entitate este important. Încerc să schimb concepţia aceasta care există – CSM este o vacă de muls, toată lumea vrem acolo, dacă există un copil al cuiva şi i se năzare că trebuie să facem secţia de sportul X, aia trebuia să facă CSM – eu zic că este o concepţie greşit. Trebuie să avem grijă de ceea ce avem deja şi să dezvoltăm sportul de masă.