JB & BIHON: Care este primul lucru pe care l-ați face altfel, la șefia Județului, dacă este să comparăm cu modul în care a fost administrat Consiliul Județean până acum?

[eadvert]

Ilie Bolojan: Aș spune mai multe lucruri. Ca să schimbi fața unui județ, trebuie să ai resurse. O astfel de resursă neexploatată corespunzător sunt fondurile europene. Energia Consiliului Județean și a primăriilor este să aducă cât mai multe investiții, din fonduri europene, din fonduri guvernamentale, din bani privați, în județul Bihor, pentru că doar așa se schimbă fața unui județ. E nevoie de o echipă de profesioniști care să scrie proiecte, care să urmărească axele unde există oportunități, care să pregătească posibilitatea ca noi să accesăm acele finanțări, astfel încât să poți să depui proiecte, când axele se deschid, pentru a avea succes. Nu e totuna să câștigi 250 de milioane de euro, 150 sau 100 de milioane de euro, într-un ciclu de finanțare. Sunt diferențe foarte mari, dacă ne gândim că un drum asfaltat de câțiva kilometri costă câteva milioane de euro, un pod costă câteva milioane de euro, vă dați seama ce se poate face în județ cu 100 de milioane de euro care nu au fost accesați.

Vă dau un exemplu concret: Aeroportul din Oradea a avut o sumă prededicată, pentru că accesase deja o finanțare și nici până acum nu s-a depus cererea de finanțare. Am avut 20 de milioane de euro dedicați pentru Aeroport și nu s-a depus această cerere, până acum. Abia noul Consiliu de Administrație a lucrat, împreună cu Zona Metropolitană, la un studiu de fezabilitate în forță, care să fie depus, în așa fel încât până în octombrie să se poată depună un studiu, ca să nu pierdem niște bani dedicați Aeroportului din Oradea.

O altă chestiune este să transformi organizarea Consiliului Județean, care este ca o mașină care, în loc să consume 7-8 litri de motorină la suta de kilometri, consumă 25 de litri. Nimeni nu vrea să aibă o astfel de mașină. CJ consumă foarte multe resurse pe funcționarea proprie, pe zone care nu aduc în plus calitate în viața bihorenilor. În acești ani, județul Bihor a existat pentru ca acest Consiliu Județean să funcționeze. Trebuie schimbată abordarea. Consiliul există pentru a oferi servicii și oportunități cetățenilor din Bihor. Trebuie făcută ordine la CJ și trebuie reorientat către cetățeni.

JB & BIHON: La ce investiții în Aeroport vă referiți?

I.B.: Vorbim despre investiții care fac ca Aeroportul nostru să fie total modernizat: poți să ai un sistem modernizat de supraveghere, poți să îți prelungești pista, poți să îți faci un hangar pentru anumite servicii și trebuie calculat că peste câțiva ani vor fi curse externe stabile. Ai nevoie de toate funcțiunile pentru perioada când Aeroportul va avea 5-7 curse pe zi.

JB & BIHON: Când credeți că vom avea aceste curse externe?

I.B.: Chiar dacă avem această situație de pandemie, în care industria de transport aerian este lovită destul de puternic, chiar dacă disponibilitatea de a călători este mult redusă, eu cred că anul viitor trebuie să avem curse pe Aeroportul Oradea. Orice an pierdut înseamnă pierderi pentru județul Bihor. Aici nu este vorba despre un moft. Este o problemă de dezvoltare strategică a județului Bihor, care arată clar: cu cât o regiune este mai bine conectată cu alte regiuni dezvoltate, cu atât se dezvoltă mai mult. Cu atât salariul mediu crește cu cât ai o conectivitate mai bună.

Pentru județul Bihor sunt câteva proiecte strategice: de la conectarea aeriană la conectarea rutieră cu sistemul de transport european și național, pe autostradă, conectarea feroviară cu Cluj și Timișoara și conectarea metropolitană și intrajudețeană. Gândiți-vă că avem două treimi din locurile de muncă, în Oradea. 25.000 de oameni care vin zilnic să lucreze și să își facă cumpărăturile în Oradea. Trebuie să se ocupe cineva de condițiile în care ajung.

JB & BIHON: Își mai permite Aeroportul Oradea să stea într-un singur operator, în condițiile în care avem experiența Ryanair?

I.B.: Pe piața aeriană nu ai sute de operatori. Sunt puține companii, prin urmare este strategic să atragi cel puțin o companie. Trebuie să subvenționăm, într-o primă etapă, oricărei companii care dorește să opereze zboruri de pe Aeroportul Oradea. În măsura în care există 300-400.000 de pasageri îmbarcați/debarcați de pe Aeroportul Oradea, sigur, se poate discuta de două – trei companii. S-o aducem pe prima, după care mergem mai departe.

JB & BIHON: Ați făcut o analiză a necesarului real de personal de care ați avea nevoie la Consiliul Județean? Considerați că se impune o eficientizare, inclusiv prin reduceri de personal, atât în aparatul propriu al CJ, cât și în instituțiile subordonate? Dacă da, vă rog să detaliați.

I.B.: Nu am făcut o analiză, dar avem niște experiențe care arată că Primăria Oradea lucrează la fel de „prost” ca înainte, dar cu mult mai puțini oameni, ca să nu spun altceva. Prin urmare, dacă mâine s-ar închide Fundația Bihor – Hajdu Bihar (înființată la nivelul Consiliului Județean – n.red.), nu s-ar întâmpla nimic. Este clar, deci, că dacă vrem să investim mai mult în județ, în afară să convingem Guvernul să ne dea mai mulți bani sau de a atrage bani europeni, avem o sursă la îndemâna noastră: impozitele și taxele de la bihoreni, pe care le putem folosi mai bine. Cu cât vom consuma mai puțin bani în interiorul aparatelor, cu atât vor rămâne mai mulți bani, ca să fie folosiți pentru bihoreni.
Ce pot să spun este că, exact ca la Primăria Oradea, dacă voi fi ales președintele Consiliului Județean, tot oamenii din interiorul Consiliului vor face lucrurile și de acum înainte. Într-un alt context, sunt convins că aceiași oameni pot face mult mai multe lucruri pentru bihoreni, cu mult mai mare eficiență.

JB & BIHON: Aveți un procent minimal cu care credeți că ar putea funcționa CJ în materie de economisire a resurselor care se duc pe funcționare, către salarii și alte indemnizații?

I.B.: Nu fac acum afirmații. Sunt convins, însă, că sumele de investiții pot fi mult mărite și din taxele și impozitele colectate în județul Bihor.

JB & BIHON: Intuim că, așa cum este și normal, urmăriți să formați o majoritate PNL, fără a avea nevoie de alți aliați. Totuși, în situația în care veți fi nevoit să formați o alianță, considerați că poate fi reformat Consiliul Județean printr-o alianță cu UDMR?

I.B.: Nu întotdeauna faci ceea ce vrei sau ce ar trebui. Electoratul, având în vedere structura demografică, îți dă o structură de consilieri municipali sau județeni. Una dintre cauzele pentru care Consiliul Județean Bihor a băltit în acești ani au fost coalițiile slabe, formate din partide de pondere egală, care își anulează energiile reciproc. De aici a ieșit o zonă de mediocritate.
O coaliție este eficientă dacă este un partid mare, care are un proiect administrativ, susținut de un partid mai mic, care respectă liniile mari și are și el câteva proiecte. Obiectivul nostru este ca președintele de CJ și primarul de Oradea să aibă o majoritate stabilă pe care să se poată baza. Obiectivul este să le explicăm bihorenilor că dacă vor schimbări și în Oradea în continuare, în bine, precum și mult mai multe lucruri de făcut la Județ, primarul și președintele CJ au nevoie de o majoritate care să îi susțină. Altfel, lucrurile nu vor funcționa.

Este de preferat ca această majoritate să fie formată din grupul consilierilor PNL. Însă este foarte probabil să se facă o coaliție de guvernare locală. De ce? Pentru proiecte serioase, ai nevoie de două treimi. A trebuit să punem la dispoziție terenul pentru stadion. Putem discuta dacă amplasamentul e perfect sau nu, dacă numărul de locuri din tribune e prea mare sau prea mic, dacă e bine să aibă hotel sau nu, aceste lucuri sunt discutabile. Dar cel mai important lucru este că avem un angajament cu Guvernul României, ca să îl finanțeze. În condițiile în care ai un acord de finanțare, omul rațional creează condițiile să poți depune documentele: să ai cel puțin 5 ha de teren compact, dacă nu mai mult și să fie cu situația juridică clară. Dacă nu făceam o înțelegere punctuală cu grupul UDMR din Consiliul Județean, punctuală pe această speță, nu eram astăzi în situația ca acel teren să fie în domeniul public al municipiului Oradea și să putem depune cererea, ca să fie prinsă în lista de investiții a Guvernului României, prin Compania Națională de Investiții.

Cu cine se face această coaliție? Cu partide care vor susține cea mai mare parte a acestor abordări puse în practică la Oradea, în acești ani, și vrem să le punem în practică și în anii următori, la Consiliu. Cel puțin până acum, cei care au votat cu UDMR, indirect au votat și cu PSD, iar cei care au votat cu PSD, indirect au votat și cu UDMR, pentru că acesta a fost rezultatul votului din 2016, cu apendicele de rigoare. Această coaliție a livrat cât a livrat. Adică, fiind în guvernare trei ani de zile, putea să livreze mult mai mult.

JB & BIHON: Excludeți apropric o alianță post-electorală cu un anumit partid?

I.B.: Sunt mai multe abordări. Haideți să vedem ce va decide electoratul din județul Bihor și după aceste alegeri, în funcție de rezultate, se va putea discuta. Obiectivul nostru nu este să ne aliem cu un partid sau cu altul. Obiectivul nostru este să creăm condițiile pentru ca la Consiliul Județean să se poată lucra în serviciul bihorenilor. Aceasta presupune o majoritate stabilă, este o condiție de bază. Altfel nu poți să pregătești proiecte, să lucrezi și să faci. Nu ocuparea unor poziții este o problemă importantă, ci ceea ce faci după aceea.

JB & BIHON: Peste jumătate din cele 101 de primării ale județului reprezintă comunități sub 3.000 de suflete. Ce pot oferi acestea unor investitori dispuși să ofere locuri de muncă și ce se poate face, de la nivelul Consiliului Județean, pentru a depăși acest neajuns? Când vom avea gaze în parcurile industriale din Tileagd, Săcueni și Tămășeu? Considerați că aceste locații industriale pot fi viabile sau intenționați să inițiați parcuri industriale și în alte locuri din județ?

I.B.: Până acum, echipa de la parcuri a luat salarii degeaba, că nu a făcut nimic. Să stai ani de zile și să nu ai nicio parcelă concesionată, înseamnă că nu ai făcut nimic. Este un alt exemplu de structură care, dacă mâine pleacă acasă, nu se va întâmpla nimic.

Cu cât te îndepărtezi de Oradea, cu atât șomajul este mai mare și cu atât nivelul de salarizare este mai redus. Ca să putem face mai multe locuri de muncă în județul Bihor și mai bine plătite, este cert că CJ Bihor trebuie să creeze condiții pentru ca firmele, companiile să se poată reloca la distanțe mai mari de Oradea, de peste 50 km, acolo unde există încă forță de muncă nefolosită.
Cu cât satul este mai izolat și mai mic, vedem acest fenomen de depopulare, inclusiv când te duci prin județ. Prin urmare, unul dintre proiectele majore să faci parcuri industriale dincolo de Aleșd, Beiuș, Ștei, Marghita, Valea lui Mihai – acestea sunt zone prioritare.

Nu faci neapărat parc industrial la 15 km de Oradea, că va rămâne gol, ci acolo unde posibilitatea de navetă nu există. Asta va permite cetățeanului de acolo să aibă un loc de muncă la îndemână.
Trebuie să trecem la un alt nivel de dezvoltare, iar Consiliul Județean trebuie să fie un integrator, un planificator, un cofinanțator, un partener al primăriilor.
De exemplu, extinderea unei magistrale de gaz de la Tileagd până dincolo de Aleșd, ca să putem avea niște parcuri industriale. Asta presupune să traversezi teritoriul unor comune și presupune o colaborare cu primarii. Colaborezi cu primarii, dacă ei văd că acțiunea CJ este corectă. Dar dacă este politică, patrimonială, normal că primăriile nu vor colabora. Consiliul Județean nu va fi un spectator sau actor politic, ci un partener al primăriilor, pentru a genera proiecte administrative care nu țin cont de culoarea primarilor, dacă respectă liniile de dezvoltare.

Este nevoie de cofinanțări pentru a se putea extinde rețeaua de gaze, în județ. Depinde de dezvoltarea unei industrii în anumite zone, pentru a fi o ancoră pentru distribuitorii de gaz. Depinde de o planificare cât mai riguroasă, în așa fel încât dacă introduci o rețea de gaz într-o localitate, să ai garanția că cel puțin două treimi din casele de acolo se racordează la rețeaua de gaz. Altminteri, acea investiție este ineficientă și în loc să duci rețele de gaz în locuri unde oamenii s-ar lega, prin decizii de tip politic, ai arunca banii pe geam.

Veți vedea rețele de gaz în județul Bihor. Sunt niște factori pe care nu îi poate controla un președinte, dar până acum nu s-a făcut nimic pe tema aceasta, deci veți vedea mult mai mult.

JB & BIHON: În ultima perioadă ați făcut referiri la neajunsurile sistemului județean de transport, limitând posibilitățile navetiștilor. Ce planuri aveți pentru o mobilitate mult mai bună la nivel județean, care să impulsioneze economia locală?

I.B.: În baza unui studiu care arată ce localități nu sunt acoperite corepunzător, în care localități frecvența nu este suficientă și care este capacitatea de forță de muncă disponibilă și necesarul, Consiliul Județean rearanjează sistemul de rute și acolo unde ruta nu este rentabilă pentru operatorul privat care o derulează, este nevoie de acordarea unor subvenții. Ceea ce nu a făcut Consiliul Județean, până acum. Atunci s-au întâmplat două fenomene: pe de o parte, nefiind mulțumite de aria de colectare, companiile și-au făcut propriile contracte cu care își aduceau forța de muncă direct la firmă, ceea ce a dus la scăderea numărului de clienți pe rutele regulate de transport. Pe de altă parte, CJ Bihor a fost un spectator, nu a făcut nimic.

Transportul public integrat este o condiție a dezvoltării. Nu toți oamenii își permit să vină la serviciu cu mașina și nu toți operatorii își permit să aibă propriul lor transport. Există această forță de muncă ce ar trebui folosită.
Acest transport se va face cu operatorii privați, dar sigur, în niște condiții în care trebuie să respecte niște standarde, grafice, rute, astfel încât să existe o acoperire mai bună. Și sunt convins că în felul acesta, oamenii vor rămâne în acele localități, oamenii se vor reloca în casele părăsite, de acolo. De ce să îți iei o casă în Ungaria și după aceea să nu poți să treci granița, pentru că există coronavirus, când poți să îți iei casă la 20 – 30 km de Oradea unde, dacă ai asfalt și o rută de transport bună, nu ai probleme de genul acesta.

JB & BIHON: Până acum, ZMO nu a reușit să includă comuna Sântandrei în sistemul public de transport, operat de OTL. Ca președinte la CJ, veți reuși să îl convingeți pe primarul de Sântandrei că e bine, totuși, să intre OTL, să realizeze un transport integrat comună – oraș?

I.B.: Nu primarii din Zona Metropolitană sunt responsabili pentru ce tip de transport au, ci Consiliul Județean, care nu a făcut nimic să participe în parteneriat cu operatorii, publici sau privați, ca să rezolve problema. S-au prorogat termene și Consiliul nu a intervenit deloc să verifice anumite standarde, să facă, să nu fie doar un spectator al acestor stări de fapt. De aceea nu s-a putut. A fost cazul Paleului, acolo operatorul a refuzat să mai facă ruta. În condițiile acelea a putut să intre OTL. Dar până atunci nu putuse să intre, legal.

Dacă Bolojan va fi ales președinte, Consiliul Județean va fi un partener al primăriilor în realizarea acestui sistem de transport integrat, inclusiv cu abonamente unice, în Oradea.

VIDEO | INTERVIU (PARTEA I) Mandatul lui Ioan Mang, definit de drumuri și de redeschiderea Muzeului Țării Crișurilor

INTERVIU Simona Bișboacă, un președinte de Județ în sprijinul producătorilor locali

INTERVIU | Blejan: Schimbarea poate veni doar de la oameni care au realizat ceva în privat