Avocatul Mircea Ursuţa a intrat în avocatură în urmă cu doisprezece ani, perioadă în care a muncit din greu la crearea imaginii de avocat, bazându-se pe ideea că e greu sa-ţi faci o imagine de avocat bun, dar e nevoie de o adevărată muncă şi dăruire ca să o menţii.
JB: Sunteţi primul avocat care a câştigat un proces după normele noului Cod Civil. Care a fost obiectul acestei cauze?
Mircea Ursuţa: Întâmplarea face ca o cauză de-ale mele să fie prima care a primit soluţia conform noului Cod Civil. Este vorba de divorţul, cu copii minori, dintre un bărbat iranian cu dublă cetăţenie şi o femeie cu cetăţenie română, ceea ce face cazul cu atât mai interesant şi atipic.
De fapt, procesul a început în 2008. În anul 2009 am ridicat o excepţie de neconstituţionalitate, prin care am cerut ca drepturile tatălui de a vizita şi ridica minorii pentru a-i duce la bunici, în străinătate, să nu fie alterate în raport cu drepturile mamei, gândindu-ne la viitor. În acel moment, exista o înţelegere între părinţi, dar, dacă, peste ani de zile, tatăl ar fi vrut să meargă cu copiii în străinătate la bunici şi nu ar fi fost în relaţii tocmai bune cu mama copiilor, acest lucru ar fi fost imposibil. Totul ar fi depins numai de acordul ei, dat fiind că, la momentul vechii legi, minorul era încredinţat numai unuia dintre părinţi. Aşadar, era mai mult o chestie de principiu decât de speţă.
În luna martie, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate. Dar, până la urmă, ni s-a dat câştig de cauză, pentru că în 3 octombrie, când am avut procesul, judecătorul a pronunţat sentinţa în baza noului Cod Civil, care nu mai avantajează pe unul dintre părinţi în comparaţie cu celălalt, ci recunoaşte aceleaşi drepturi ambilor părinţi.
JB: Câte şi ce fel de cauze aveţi acum în lucru?
Mircea Ursuţa: Sunt multe şi diverse din punctul de vedere al obiectului. Cel mai mediatizat este cel al familiei Jurcan, respectiv tragedia care s-a produs în luna iunie, din vina numitului Iuliu Kiss, cunoscut sub numele de ,,Paprika’’. În acest proces sunt reprezentantul victimelor, respectiv al familiei Jurcan.
JB: La numai 33 de ani sunteţi avocat, doctor în drept, lector universitar şi, nu în ultimul rând, prodecan al Baroului Bihor. Spuneţi-ne, cum a început cariera dvs.?
Mircea Ursuţa: Înainte de a hotărî să îmbrăţişez cariera de avocat, am făcut sport de performanţă, practicând, timp de 12 ani, polo. Făceam parte din echipa Dinamo Oradea. A fost destul de greu să mă despart de el, mai ales că am fost campioni naţionali la toate cele trei niveluri de juniori ale echipei, dar, din păcate, nu le puteam face pe amândouă. Am fost nevoit să renunţ la una dintre ele.
Sincer, nu ştiu ce m-a îndreptat spre drept. Unii ar spune că mi se trage din familie, dat fiind că mama şi bunicul meu au fost avocaţi, dar, în mod ciudat, nu ei m-au influenţat. Pur şi simplu, la un moment dat al vieţii, m-am simţit mai aproape de partea aceasta.
În 2000, după ce am terminat Facultatea de Drept din Oradea, m-am înscris la masterat la Cluj-Napoca. Tot atunci, am intrat şi în Baroul Bihor, dar trebuie să recunosc că nu prea am făcut avocatură, între anii 2000 şi 2001, din cauza masteratului. Făceam naveta între Cluj şi Oradea.
Primii paşi în avocatură i-am făcut ca stagiar al domnului Alexandru Butuc, o personalitate marcantă a avocaturii din acei ani.
Momentul decisiv pentru mine în privinţa carierei a fost în seara zilei de 11 septembrie 2001, când au avut loc atentatele. Îmi amintesc că domnul Butuc ne chemase la birou. Era după-amiază şi nu prea aveam chef de lucru, aşa că am stat la un şpriţ. Am ajuns acasă târziu şi am aflat de la televizor de atentatele din America. Atunci am luat hotărârea de a mă apuca serios de avocatură. Până atunci nu ştiam ce vreau să fac, deşi intrasem în barou de un an. Nu avusesem chef de procese. Eram fascinat de viaţa studenţească.
După masterat, m-am înscris la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării din Oradea şi la doctorat la Cluj. Am avut ocazia să-l am îndrumător pe profesorul universitar doctor Tudor Drăganu, un adevărat monument al Dreptului, căruia i-am purtat un adânc respect şi care mi-a cimentat hotărârea de a deveni un bun avocat.
JB: Care a fost cel mai spectaculos proces din cariera dvs.?
Mircea Ursuţa: Este vorba de una dintre cele mai importante decizii ale Curţii Constituţionale. Mai concret, în anul 2003 am invocat o excepţie de neconstituţionalitate a ultimei Legi de graţiere date în România, în sensul că această lege crea inechităţi, graţierea fiind raportată la data condamnării şi nu la data săvârşirii faptei, cum ar fi fost normal. Prin decizia nr. 89/2003 Curtea Constituţională a admis excepţia provocând una dintre cele mai rapide reacţii a statului român. Mai concret, dacă joi s-a publicat decizia în Monitorul Oficial, vineri a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial o ordonanţă de urgenţă de modificare a legii. În cursul weekendului următor au fost eliberate câteva sute de persoane din penitenciare care erau deţinute în baza dispoziţiilor care au fost declarate neconstituţionale de către Curte. Ţin minte că, în acel week-end, s-au creat comisii speciale în fiecare penitenciar, care să analizeze căror deţinuţi li se aplică prevederile noii legislaţii.
JB: Aţi pierdut procese în instanţă care v-au adus regrete ?
Mircea Ursuţa: Au fost situaţii când am simţit că nu se face dreptate şi a fost frustrant, situaţii întâlnite, mai ales, în penal, când omul avea dreptate şi a pierdut. Dar, în general, nu depinde de noi, avocaţii. Din punctul nostru de vedere, ne facem treaba cât mai bine cu putinţă. Decizia e la judecător. Soluţiile judecătorilor sunt şi bune şi rele, la fel cum sunt şi judecători mai atenţi, cărora chiar le pasă ce impact au hotărârile lor asupra celor direct implicaţi, dar şi alţii care dau dovadă de superficialitate. Oricum ar fi, fie că suntem sau nu de acord cu soluţiile date, trebuie să trecem peste.
JB: Care este principalul obiectiv pe care-l aveţi în calitate de prodecan al Baroului Bihor?
Mircea Ursuţa: Împreună cu colegii din Consiliu, avem două mari obiective: perfecţionarea avocaţilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu instanţele şi, în acest moment, pot spune, cu mulţumire, că rezultatele muncii depuse deja se văd. Pe lângă faptul că am organizat în 29 septembrie 2011, cu susţinerea Curţii de Apel Oradea şi a Tribunalului Bihor, Conferinţa cu tema ,,Noutăţi şi perspective procedurale generate de intrarea în vigoare a noului Cod civil”, în toamna aceasta vom avea câteva întâlniri cu magistraţii, pentru a armoniza nişte disfuncţionalităţi care există.
Noul Cod Civil va convinge magistraţii că au nevoie de avocaţi, la fel cum avocaţii au nevoie de înţelegerea şi de concursul magistraţilor, dat fiind că, până la urmă, toţi urmărim acelaşi scop, să se facă dreptate.
Adevărul este că, până nu demult, avocatul era privit ca un duşman în instanţă. De acum înainte, va trebui ca magistraţii să privească avocaţii ca pe nişte colaboratori, fiindcă pe noul Cod Civil le va fi greu fără ei. Mai mult, avocatul, în genere, trebuie privit ca un partener în elaborarea actului justiţiei. Este timpul să existe înţelegere şi nu antagonisme între magistraţi şi avocaţi, fiind în interesul tuturor ca un proces să fie cât mai scurt.
Citat: „Avocatul trebuie privit ca un partener în elaborarea actului justiţiei.”
MIRCEA URSUŢA
Mircea Ursuţa –carte de vizită:
Mircea Ursuţa s-a născut în 27 august 1978.
2000 – avocat în Baroul Bihor.
2011 – prodecan al Baroului Bihor.
2011 – lector univ. dr. la Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea şi lector titular de disciplină (Procedură civilă; Drept administrativ şi contravenţional) la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
2010 – până în prezent – arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Bihor şi membru în Comisia de redactare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă la Ministerul Justiţiei.
Din 2007 până în prezent – colaborator extern al Centrului de Resurse Juridice
2007 – prezent – membru al Reţelei de Avocaţi pentru Drepturile Omului.
2010 – prezent – membru al Institutului de Ştiinţe Administrative al Republicii Moldova
2009 – prezent – membru fondator al Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României
2004 – prezent – membru al Institutului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu”
Citiți principiile noastre de moderare aici!