JURNAL BIHOREAN & BIHON.RO: Pe scurt, cine este Ioana Mihăilă și de ce crede ea că ar fi un bun primar?

[eadvert]

IOANA MIHĂILĂ: Sunt medic și practic medicina în Oradea de zece ani. Tot din practica medicinei, m-am și hotărât să mă implic în partea politică. În cabinet sunt multe lucruri care pot fi rezolvate. Dar o multitudine din problemele oamenilor, chiar dacă sunt de sănătate, nu se pot rezolva în cabinet, ci țin fie de prevenție, fie de nivelul socio-economic, de mediul construit, de stilul de viață.

Consider că aș fi un bun primar deoarece, din partea științifică am înțeles ce înseamnă să iei decizii bazate pe dovezi. Și, pentru că am o experiență antreprenorială, înțeleg cât de greu sunt câștigați acei bani pe care îi plătim ca taxe, iar autoritățile locale îi investesc. Astfel încât trebuie avut grijă să îi cheltuie chibzuit și mereu văzând obiectivul final: creșterea calității vieții cetățenilor.

Spuneți că doriți o administrație concentrată în jurul omului. Nu cumva proiectele implementate de actuala administrație sunt folositoare tot orădenilor? Dați-mi un proiect implementat sau în curs de implementare din care omul nu are nimic de câștigat.

I.M.: Cred că este vorba de a prioritiza și de a alege. Atunci când avem de ales între o investiție de 12 milioane de euro, în construcția unei parcări în centru și în a investi cele 12 milioane de euro în spații verzi, în cartiere, în centre after-school, pentru școlile din centru și din cartiere, cred că este mai important să alegem investiția care are un beneficiu direct și măsurabil, în sănătatea omului sau în educația copiilor.

Și fluidizarea traficului contribuie major la calitatea vieții din Oradea, deoarece cu toții petrecem timp în trafic, indiferent că mergem la serviciu, ne ducem copiii la școală, facem cumpărături sau avem alte probleme de rezolvat.

I.M.: Aceeași strategie pe care o are Oradea acum au avut-o orașele din Vest, în anii ’70. Și-au permis mai multe automobile și au investit în artere, în infrastructura rutieră. Dar au obținut trafic tot mai mult, poluare tot mai multă, noxe și zgomot. Haga, Amsterdam, iar mai nou Paris, și-au schimbat, însă, concepția asupra acestui aspect.

Cu cât proiectăm mai mult orașul pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, dar fără beneficii asupra sănătății umane și a calității vieții. Majoritatea dezvoltărilor de pe strada Ceyrat și de pe strada Oneștilor nu au parcări sub blocuri și se irosește spațiul din jurul blocurilor. Prin urmare, este necesar un parteneriat. Primăriei nu trebuie să îi fie frică să condiționeze emiterea acestor autorizații de construire, fie de construirea acestor spații de parcare sub blocuri, fie sub forma unei contribuții a dezvoltatorilor imobiliari pentru infrastructura de transport public din oraș.

Vă dau un exemplu: pe axa de mobilitate urbană, banii pot fi folosiți pentru construcția de pasaje, cu un efect mediocru asupra reducerii timpului în trafic, dar cu costuri majore din perspectivă financiară și al efectului dat de șantiere, în oraș, în timp ce aceeași sumă poată fi investită în extinderea parcului OTL.

Am remarcat că în programul dvs nu faceți vorbire despre construirea de noi spitale, policlinici, campusuri universitare sau parcuri industriale. De ce?

I.M.: Nu m-am referit la construcția de spitale, nu neapărat pentru că nu ar fi o necesitate, ci am vrut să arăt că este importantă și partea prespitalicească. Dar este clar că dacă avem parte de finanțări europene pentru a oferi o alternativă la condițiile din spitalele de pneumoftiziologie și neuropsihiatrie, vom face un proiect pentru aceasta.

Ce mi-aș dori eu este să ne străduim să atragem altfel de investitori, care au o valoare adăugată mare, cum este, de exemplu, industria farma, a consumabilelor medicale și a aparaturii medicale.

Uniunea Europeană, în contextul crizei de coronavirus, și-a propus să susțină relocarea industriei medicale, din China în Europa. Acolo cred că avem o oportunitate pe care nu ar trebui să o pierdem, mai că avem personal calificat în domeniu.

Candidații PNL și-au asumat readucerea curselor externe pe Aeroportul Oradea. Care este abordarea dvs pe acest subiect?

I.M.: Susținem deplin, nu avem niciun fel de obiecțiuni. Legat de aspectele pe care mi le-ați subliniat, am considerat că este mai credibil un program care arată o alternativă la ceea a reușit să facă municipalitatea. Am căutat să oferim soluții la problemele reale ale orașului, care nu au fost suficient abordate de către administrația actuală.

Aveți o serie de puncte comune cu candidatul UDMR la Primărie, Cseke Attila. Mă refer aici la propunerea înființării centrelor Respiro pentru persoane cu handicap, terenuri de sport în cartiere, aproape de locuințe, mă refer la grădinăritul urban, la benzile dedicate pentru autobuze, grădinițe și creșe noi, programe de consiliere profesională, incluziune socială, educație antreprenorială… Cine de la cine s-a inspirat?

I.M.: Noi de la ei sigur nu ne-am inspirat, deoarece lucrăm la program încă din luna februarie și am decis să îl facem public mai târziu. Posibil să fie background-ul nostru comun în ceea ce privește preocupările față de sănătate și de a înțelege faptul că sănătatea depinde mult de mediu și de stilul de viață.

Promiteți creșterea dramatică a gradului de reciclare a deșeurilor la 50%, în Oradea, până în anul 2024. De asemenea, colectarea în opt fracții, în condițiile în care contractul nou semnat de Primăria Oradea cu RER Vest prevede trei fracții. Cum veți reuși să ajungeți la 50% în doar patru ani?

I.M.: Noi trebuia să ne aflăm la 50%, încă din 2020. Deja suntem în pericol de infringement, la nivel național. Știu că este un obiectiv ambițios, dar cu investiții consistente și cu o campanie de informare agresivă, precum și cu politică coercitivă, lucrurile pot intra pe făgașul dorit.

În ceea ce privește contractul cu RER, stau și mă întreb: contractele acestea nu pot fi modificate? Pentru că vin o groază de bani de la UE, prin Green Deal, iar de aceea cred că merită stabilit un obiectiv îndrăzneț. Este o oportunitate pe care nu trebuie s-o pierdem, în ciclul de finanțare 2021 – 2027.

Propuneți realizarea unui parc de minimum 60 de hectare, în Oradea, care să includă o zonă dedicată câinilor, iar patrupedele ar avea parte de propriul lor bazin de înot. De unde v-a venit această idee și unde va fi amenajat acest mega-parc?

I.M.: După ce am analizat oportunitățile, am revenit la 30 de hectare. Am identificat terenul și exemplele de bune practici. Există două șlamuri la Alumina, cu reziduuri de bauxită. Unul este C0 din zona Borșului. Proprietarul Fibrocim a renunțat la dreptul de proprietate și acum se judecă cu Primăria Oradea, deoarece zona aceea trebuie ecologizată și acești proprietari nu vor să își asume ecologizarea. Doar UAT-urile pot accesa fonduri europene pentru activități de acest tip, nu și SRL-urile.

Avem un exemplu în Ungaria, la Mosonmagyaróvár, unde s-a amenajat o pădure pe o suprafață de 100 de hectare, acoperind un șlam de reziduuri de bauxită. Aceeași situație ca la Oradea.

În ceea ce privește spațiul pentru câini, ne dorim să identificăm o locație în oraș pentru acesta, astfel încât să putem oferi o alternativă la micile țarcuri de lângă parcurile existente.

Dacă ar fi să alegeți primul proiect din programul dvs electoral pe care l-ați vedea pus în practică, în Oradea, care ar fi acela?

I.M.: Transparentizarea activelor și a contractelor municipalității.

Liderul PSD Bihor a catalogat USR PLUS drept sluga PNL în județul Bihor, deoarece și-ar fi pus intenționat candidați care să nu îl atace pe Ilie Bolojan. Considerați că sunt motive pentru care Ilie Bolojan să fie atacat? De unde credeți că vine senzația pe care o trăiește dl Ioan Mang?

I.M.: Cred că dl Ioan Mang își vede alunecând pământul de sub picioare și cred că este conștient că acest lucrru se întâmplă și datorită apariției partidelor

USR și PLUS. Este clar că dacă până acum PNL făcea totul bine, existența noastră nu ar mai fi fost necesară. Dar și USR, și PLUS au apărut datorită incapacității partidelor vechi de a răspunde real la nevoile societății actuale.

Cred că în politică nu este vorba despre a ataca sau a nu ataca, ci de a propune proiecte. Unele mai bune, altele mai puțin bune. Proiectele bune ale administrației orădene trebuie apreciate, dar greșelile trebuie sancționate. Nu am stat pe gânduri când am dorit să comunicăm că s-au făcut greșeli sau că există și lucruri care pot fi făcute mai bine.

Care este acea întrebare pe care și-ar adresa-o Ioana Mihăilă ei însăși și ce și-ar răspunde?

I.M.: Ceea că mă supără este faptul că, încă mulți oameni consideră că toți politicienii sunt la fel. Eu personal nu mă consider politician și am intrat în cursa aceasta fără să îmi doresc beneficii pe plan personal. Ci strict din dorința de a construi, pentru copiii mei și pentru cetățenii orașului. Un oraș în care să își dorească să trăiască și să aibă oportunități să se dezvolte.

Ca să răspund la întrebare: ce îmi doresc pentru mine, făcând politică? Răspunsul ar fi următorul: să am satisfacția lucrului bine făcut pentru comunitate.