JURNAL BIHOREAN&BIHON.RO: Ce ar trebui să știe românii despre activitatea Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE?
LUMINIŢA ODOBESCU: Ca şi Reprezentanţele Permanente ale celorlalte 27 state membre, Reprezentanţa noastră îşi concentrează eforturile, potrivit mandatului, pe susţinerea proceselor legislative şi decizionale ale UE de o manieră cât mai favorabilă intereselor României şi a celor general europene.
Suntem un avanpost al poziţiilor promovate de întreaga administraţie naţională, ceea ce se reflectă şi în compoziţia aparte a Reprezentanţei Permanente în raport cu alte misiuni diplomatice – avem reprezentanți ai tuturor ministerelor, care desfăşoară pe durata misiunii activităţi de tip diplomatic, chiar dacă pe o bază uneori foarte specializată.
Ne coordonăm şi ţinem legătura cu celelalte reprezentanţe ale statelor membre, cu celelalte instituţii europene, ambasade ale ţărilor terţe, dar şi cu românii care lucrează în instituţiile europene.
La învestirea dvs., în septembrie 2015, ați identificat accesul României în spațiul Schengen ca fiind un dosar de interes prioritar de care vă veți ocupa la Reprezentanță. Care sunt evoluțiile înregistrate în acești doi ani și când estimați că sunt șanse reale ca România să intre în Schengen?
LO: Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv important al țării noastre. România a îndeplinit toate criteriile de aderare la Spațiul Schengen, în conformitate cu acquis-ul aplicabil și a finalizat cu succes toate evaluările necesare pentru aderare încă din anul 2010.
Am subliniat în toate contactele avute la nivelul Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European faptul că suntem complet pregătiți pentru aderarea la Schengen. Faptul ca această aderare nu ar trebui să fie condiționată de MCV a fost certificat și de Comisia Europeană.
În același timp, libera circulație a cetățenilor în interiorul spațiului Schengen, una dintre cele mai semnificative valori adăugate ale UE, a fost pusă sub semnul întrebării, în ultimul timp, sub impactul recentelor provocări cum ar fi gestionarea migrației sau a amenințărilor teroriste.
În consecință, unele state membre ale Spațiului Schengen mențin în continuare decizia privind efectuarea de controale la diferite segmente ale frontierei interne a Uniunii.
Suntem cu toții conștienți de așteptările cetățenilor europeni cu privire la revenirea la o bună funcționare a spațiului Schengen, sens în care considerăm primordială consolidarea securității frontierelor externe ale UE.
România a dovedit că este în măsură să protejeze un segment important al frontierei externe a UE, sau să utilizeze eficient instrumentele și bazele de date ale UE. În plus, România a urmărit încă de la începutul negocierilor privind noile instrumente de securitate, includerea sa în domeniul de aplicare al regulamentelor EES și ETIAS respectiv implementarea acestor sisteme de securitate și la frontierele externe ale României.
Reluarea cât mai curând posibil a bunei funcționări a Spațiului Schengen este absolut necesară, finalizarea procesului de aderarea României la Schengen, va reprezenta cu siguranță o valoare adăugată pentru securitatea UE în ansamblu.
De aceea, menţinem pe agendă atingerea acestui obiectiv important pentru România în paralel cu aplicabilitatea imediată de către țara noastră a noilor prevederi ale acquis-ului în materie de securitate.
Cum își pregătește România Președinția Consiliului UE din 2019 și care este rolul Reprezentanței în pregătirea acesteia?
LO: Preşedinţia va necesita o mobilizare fără precedent a resurselor noastre – prin multitudinea de reuniuni pe care le vom prezida la Bruxelles, prin numeroasele întâlniri şi conferinţe pe care le vom organiza în România, prin efortul de negociere necesar – de la nivel ministerial până la cel de experţi.
Adoptarea de către Guvern a memorandumului privind accelerarea procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul UE (PRES RO – n.red.) în primul semestru 2019 este un pas important în această direcție, urmând să continuăm implementarea planului de acțiune stabilit prin acesta.
Iar în acest ansamblu, rolul Reprezentanţei Permanente (RP) a RO va fi unul major, îndeosebi pentru că va fi în prima linie a negocierilor la nivel politic şi tehnic – cu instituţiile, dar şi statele membre – asupra dosarelor europene. Iar consolidarea cu resurse umane în primul rând a acesteia va fi determinantă pentru o bună desfăşurare a PRES.
Ca urmare, din perspectiva RP, pregătirile pentru PRES RO au intrat deja în linie dreaptă încă din 2017. Trebuie ca toți reprezentanții ministerelor care vor deveni președinți de comitete și de grupuri de lucru să înceapă activitatea la Bruxelles pentru a fi pe deplin familiarizați cu modul de lucru în grupuri și cu dinamica instituțiilor.
O parte importantă a activităţii de pregătire va consta în implementarea planului de pregătire a resurselor umane, atât cei care vor sprijini PRES RO din capitală, cât și cei din Bruxelles, pentru a ne asigura că dețin toate competențele necesare.
Cu sprijinul instituțiilor de învățământ cu reputație internațională din domeniul afacerilor europene și al SGCONS vor fi organizate cursuri tehnice care să dezvolte aptitudinile funcționarilor români, și aici mă refer în special la capacitatea de a funcționa eficient, fără complexe, într-un cadru multinațional și de a conduce negocieri astfel încât să obțină un rezultat pozitiv pentru toate statele membre.
Ce satisfacții profesionale aveți în poziția dvs de avangardă europeană a Guvernului României și care sunt provocările cu care vă confruntați, aici, la Bruxelles?
LO: Sunt multe momente importante în viaţa unui ambasador, momente de care rămâi atașat de la finalizarea cu succes a unor negocieri, până la gestionarea eficientă a unor momente de criză. Unele momente sunt vizibile în spaţiul public, altele mai puţin.
Unul dintre cele mai importante a fost aderarea RO la UE, mai ales că am fost în echipa Misiunii noastre la UE în perioada negocierilor şi am fost implicată în mai multe capitole de negociere.
Iar mai recent, un moment marcant a constat în preluarea conducerii echipei Reprezentanţei Permanente, o echipă profesionistă, într-un moment în care UE este confruntată cu foarte multe provocări : securitate, migraţie, economice, etc.
Ce sfat le-ați da tinerilor tentați să încerce o carieră în diplomație?
LO: Cariera de diplomat este o carieră dinamică care presupune o bună comunicare și abilități excelente de negociere. Încurajez pe oricine dorește să urmeze o carieră în acest domeniu. Chiar dacă de cele mai multe ori nu este un domeniu foarte vizibil, satisfacțiile profesionale nu întârzie să apară.
Pentru mine, câteva momente importante ale carierei de diplomat au constat în negocierea aderării României la UE și faptul că acum sunt ambasadorul Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, cea mai mare misiune diplomatică pe care o are țara noastră în afara granițelor.
Romanilor aș vrea să le retransmit că este o onoare să mă aflu în serviciul lor și că, dincolo de învolburarea unei vieți publice uneori agitate, în țara lor se consolidează tot mai clar tendințe pozitive; ca urmare, România este văzută ca un membru responsabil al comunității europene, iar toate acestea sunt în primul rând meritul lor.
Carte de vizită Luminiţa Odobescu
– este doctor în relaţii economice internaţionale – Academia de Studii Economice, Bucureşti
– a absolvit Facultatea de Comerţ – Academia de Studii Economice, Bucureşti
– Reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană
Citiți principiile noastre de moderare aici!