JURNAL BIHOREAN: Ce planuri aveți în acest nou mandat, la cârma Partidului Național Liberal Bihor?

[eadvert]

ILIE BOLOJAN: Pentru că PNL conduce principalele instituții județene în urma alegerilor locale de anul trecut, planul este ca PNL să fie un suport pentru buna guvernare a acestor instituții, mă refer la Primăria Oradea, la Consiliul Județean, la jumătate din primăriile din județ, la o parte din serviciile deconcentrate, în așa fel încât rezolvând problemele care țin de autoritățile publice cât mai bine posibil, cheltuind banii pe care îi colectăm de la cetățeni într-o măsură cât mai mare pe investiții și nu pe consumul propriu al acestor instituții, să creăm condiții pentru o viață mai bună în județul Bihor, să avem o infrastructură mai bună, să avem o calitate a vieții mai bună.

Companiile să investească aici, oamenii să își întemeieze familii în Bihor, să aibă mai multe locuri de muncă bine plătite. Asta este prioritatea noastră în acest mandat. Nu suntem un partid de opoziție în județul Bihor, nu trebuie să blocăm ceea ce face guvernarea, ci trebuie să guvernăm cât mai bine în serviciul bihorenilor.

JB&Bihon.ro: De ce vă ia atât de mult timp să vă poziționați de o parte sau alta, în privința alegerilor din PNL?

I.B.: În alegerile interne din PNL mai sunt două luni de zile până la Congres. Noi nu aveam cum să ne poziționăm înainte de a avea alegeri în organizația județeană, în așa fel încât să avem o structură de conducere care să fie legitimă și să poată să decidă ce este de făcut. Gândiți-vă că unii au hotărât că vor susține un candidat și nu au mai fost aleși președinți. Ce greutate are această susținere, pe de o parte? Pe de altă parte, aceste decizii nu sunt niște decizii pe persoană fizică, deci nu le ia un om, ci trebuie să fie niște decizii luate de o echipă. Căci nu merge un om să voteze, se duc 180 de oameni să voteze. Dacă nu este o decizie convenită și pe baza unor consultări, s-ar putea ca voturile să nu se ducă în direcția în care acea persoană ar decide.

Nu în ultimul rând, trebuie să vedem nu ce funcție primește o persoană, ci care este programul PNL pentru România, care sunt echipele de conducere care ar urma să fie propuse și care ar garanta că aceste programe ar urma să devină realitate. PNL, în actualul context, nu este un partid de opoziție, este principalul partid al guvernării și de ceea ce se întămplă în PNL depinde și modul în care se guvernează.

Și atunci trebuie să fim responsabili, pentru că e mult mai dificil decât atunci când după niște alegeri pe care le-ai pierdut, făceai congrese spectacol. Nu ne mai permitem asta, pentru că românul așteaptă de la noi comportamente raționale și consumarea energiilor într-o guvernare cât mai bună și mai puțin în scandaluri și în conflicte în interiorul partidului.

JB&Bihon.ro: Sunteți liberal. Ce înseamnă liberal în zilele noastre?

I.B.: Eu am fost întotdeauna adeptul că pentru a progresa nu trebuie să aștepti de la alții, nici de la stat, ci trebuie să muncești de dimineața până seara. Pentru că lucrurile depind în primul rând de tine. Cred că dacă vrem să ne dezvoltăm ca țară, trebuie să fim conștienți că antreprenorii și firmele sunt motorul dezvoltării, dublate de o bună guvernare. Socialul nu va rezolva problemele dezvoltării, ci doar investițiile și antreprenorii.

Cred într-un stat minimal, dar nu un stat slab. Cred într-un stat care nu are o armată de angajați, din care o parte nu fac nimic și restul sunt plătiți prost. Un stat care nu este birocratizat, în care pentru anumite avize stai cu lunile, ci un stat care rezolvă problemele rapid, dar un stat care atunci când trebuie intervenit, are forța și autoritatea să intervină.

Cred în libertăți, în drepturile persoanelor, cred în modernizare, Dar eu nu o să fac niciodată abstracție că m-am născut la țară, iar componenta națională din PNL este o chestiune pe care nu trebuie să o uităm nicioadată. Să ne respectăm tradițiile noastre și pe cei care au făcut câte ceva pentru țara asta.

JB&Bihon.ro: Mai este PNL un partid liberal?

I.B.: PNL este un partid liberal. Asta înseamnă un partid care modernizează, un partid care susține toleranța, care susține capitalul privat și PNL este un astfel de partid. Întotdeauna, în politică există o dinamică, apar partide pe stânga, pe dreapta, progresiste, conservatoare, naționaliste și sigur, totdeauna axa politicii se mișcă de la stânga la dreapta și ceea ce ieri părea la stânga, să constați ca prin apariția altor partide și mai la stânga, tu te-ai mutat mai la dreapta. Este o relativitate, aceste concepte sunt niște concepte relative.

Problema de fond este ca partidele să fie conștiente, iar cei care suntem în partide să știm că noi existăm pentru ca cetățenii să aibă o viață mai bună, nu cetățenii există pentru ca să ne luăm noi salariile de la o instituție publică, de unde toate impozitele colectate de la cetățeni se consumă pe salariile noastre și noi nu mai facem nimic. Dacă se va înțelege asta, indiferent din ce partid facem parte, nu mai este o problemă că este stânga sau dreapta la guvernare. Curățenia de pe străzi, ordinea, stoparea risipei banului public, transparența nu au culoare politică. Este cert că România are o rămânere în urmă nu doar pentru că suntem în estul Europei, nu doar pentru că am avut un anumit istoric, ci și pentru că guvernările naționale, locale și conducerea au lăsat de dorit.

O parte din această rămânere în urmă, migrația, nu sunt date doar de niște contexte economice, ci și de modul în care este administrată țara. În funcție de modul în care este administrată țara, oamenii își fac niște percepții. Nu vreau să o luați ca o laudă, dar faptul că în anumite studii, orădenii erau printre cei mai optimiști oameni din România nu se datorează faptului că în Oradea se trăiește mult mai bine decât în altă parte, ci faptului că în Oradea schimbările s-au produs cu viteză mare, iar oamenii au văzut că lucrurile se mișcă într-o anumită direcție și speranța lor că lucrurile vor fi mult mai bune în anii următori este bazată pe ceva care ei percep. Faptul că unii oameni se mută în Oradea, își cumpără proprietăți în Oradea, se datorează acestei chestiuni.

JB&Bihon.ro: Cum vedeți declarația lui Ludovic Orban de la Bacău, cum că liberalii trebuie să sprijine valorile tradiţionale ale românilor, precum familia, biserica, satul românesc, comunitatea, ocazie cu care a afirmat că PNL are nişte parteneri de guvernare care de multe ori se comportă ca şi cum nu s-ar fi născut în România. „Nu i-am văzut la momente esenţiale, în celebrarea a tot ceea ce este simbol al naţiunii române, ca să nu spun că nu i-am văzut jurând pe Biblie şi nu i-am văzut făcând cruce”?

I.B.: Opțiunile religioase ale fiecăruia și alte opțiuni personale sunt chestii care nu trebuie suprapuse peste politică, pentru că întotdeauna când se suprapun puternic, niciodată nu au dat rezultate bune. Așa cum v-am spus deja, eu cred, fiind născut la țară, că nu este nicio rușine să fii român, că este bine să ne conservăm tradițiile noastre, să creăm un sistem în care comunitățile din această țară, etnice și confesionale, să se simtă ca acasă, să îi respectăm pe toți, să le conservăm identitatea și tradițiile, iar în felul acesta, pe baza unei păci sociale, sunt create condiții pentru o viată mai bună pentru toți.

JB&Bihon.ro: Am să vă citesc un pasaj de pe site-ul oficial al PNL: „Respectul pentru diversitate, pentru pluralitatea opiniilor, preocupărilor, opțiunilor, din toate punctele de vedere, este un alt fundament al liberalismului, care respinge abordările de tip conflictual și preferă dialogul și soluțiile consensuale. Atitudinea față de minorități dovedește gradul de maturizare democratică și modernizare al unei societăți, iar liberalismul presupune incluziune, nu marginalizare”. Există aceste valori sau această atitudine în PNL, având în vedere declarațiile unor lideri ai partidului din ultima vreme?

I.B.: Într-un partid politic, mai ales într-un partid popular, iar partidele populare sunt partide mari în general, iar partidele mari sunt niște partide incluzive, nu sunt niște partide de nișă. Într-un partid incluziv, cum vrea să fie PNL, sau cum este PNL în Oradea și în Bihor, vom regăsi foarte mulți oameni, vom regăsi profesii diverse, atitudini diverse, abordări diverse. Pentru a lua în Oradea un scor electoral de 60%, înseamnă că te-au votat oameni de toate confesiunile, etniile, tineri și bătrâni, prin urmare este clar că PNL este un partid incluziv. Asta nu înseamnă că într-un partid de genul acesta nu pot fi diferite curente, oameni cu abordări mai conservatoare, alții cu o tentă națională, unii sunt libertarierni, unii libertini. Niciodată un partid mare nu va fi un partid de nișă, ci va fi un partid incluziv. În Oradea am căutat să fim un partid incluziv.

Vă dau un exemplu, în grupurile de consilieri municipali sau județeni ai PNL, veți vedea toate etniile, toate profesiile, veți vedea generații diferite, dar ceea ce ne-a adunat împreună au fost niște lucruri de bază, că ne dorim ca în această comunitate să se trăiască mai bine. Și asta înseamnă o bună guvernare, o implicare a oamenilor buni, că înțelegem că suntem diferiți și trebuie să ne respectăm unii pe alții și că doar printr-o pace socială, confesională, etnică, putem să ne dezvoltăm cu toții. Eu consider că opțiunile care te definesc ca persoană sunt niște opțiuni pe care trebuie să le păstrezi în interiorul tău și nu să le pui pe toate gardurile.

JB&Bihon.ro: Cum vedeți activitatea premierului Florin Cîțu? Concret, puteți enumera trei avantaje directe pentru Oradea și Bihor în mandatul domnului Cîțu?

IB: Mandatul a fost de șapte luni de zile. E greu să faci în șapte luni lucruri care să dea țara peste cap. Noi avem o parte din proiecte care depind de Guvern. Cele mai multe sunt începute, iar altele au nevoie de anumite decizii, dar care nu sunt luate de primul ministru, ci de etaje intermediare ale Guvernului. De exemplu, licitațiile pe tronsonul Autostrăzii Transilvania pe teritoriul județului Bihor, unde e nevoie de o decizie pentru a se merge mai departe. Ăsta este un proiect foarte important de infrastructură conectivă mare a județului Bihor.

Există o regulă, investițiile urmează infrastructura. Nimeni nu o să facă o fabrică într-un câmp unde nu ai un drum să ajungi cu camioanele. Avem apoi alte proiecte de infrastructură mare, cum este Drumul Expres Oradea – Arad, la care acum lucrăm noi. Mingea este în curtea noastră. Drumul de legătură dintre Oradea și Autostrada Transilvania, un proiect foarte bun pentru conectarea județului Bihor la rețeaua europeană de autostrăzi, e ujn alt exemplu. Lucrările la sala de sport se derulează în continuare. S-a primit o finanțare de 2 milioane de euro de la Guvern, prin legea bugetului, pentru continuarea lucrărilor la această sală.

Noi avem nevoie de o colaborare rezonabilă cu guvernele, în general. Avem nevoie de o legislație bună, pe baza căreia să putem lucra. Oradea niciodată nu a fost răsfățata guvernelor pentru că, cel puțin din cei 12 ani de mandat câți am avut eu, zece ani am fost în opoziție. Sigur, orice înțelegere cu Guvernul, orice deblocare de proiecte este un lucru bun pentru comunitatea respectivă și am căutat întotdeauna, în calitate de primar, să urmăresc interesul orașului Oradea și mai puțin preferințele mele politice într-o parte sau alta.

Totdeauna am făcut o distincție între interesele politice și interesul administrativ al orașului Oradea, colaborând cu toate guvernele și toți miniștrii, indiferent de culoarea politică, de la stânga la dreapta, de la orice partid. Asta va fi linia și anii următori, voi căuta să păstrez o abordare administrativă, neconfundând poziția de președinte de consiliu județean cu cea de președinte PNL, pentru că în momentul acela nu o să iasă bine, s-ar putea să câștige PNL-ul, dar nu vor câștiga bihorenii.

JB&Bihon.ro: Judecând după modul în care guvernați, mă refer la partid, are șanse PNL să rămână la guvernare în 2024?

IB: Niciun partid de după 1989 nu a rămas mai mult de un an la guvernare. Deci bazându-ne pe o statistică, durata de viață a unei guvernări este limitată, miza unei guvernări este să folosească timpul la maximum posibil, din prima zi să facă ceea ce trebuie. Există o presiune a timpului când ești în guvernare, nu ai timp, trebuie să execuți repede, ori trebuie să recunoaștem că actuala coaliție nu a făcut asta. Nu se livrează cum ar trebui. România are nevoie de anumite corecții financiare, pentru că luând credite care sunt folosite pentru funcționarea statului și nu pentru investiții, acest lucru nu face decât să complice existența viitoarelor generații și deci reformele și corecțiile care trebuie făcute se fac, de regulă, la început de mandat.

Și pe asta, cred eu că trebuie să se concentreze coaliția de guvernare în această perioadă. Să dea drumul la investiții, să acceseze fonduri europene, să corecteze toate legile, hotărârile de guvern, ordonanțele care încurcă viața românilor, să debirocratizeze, să descentralizeze, să reducă cheltuielile statului în general. Dacă nu va face acest lucru și unii colegi își fac impresia că vor guverna fără să deranjeze, statistica ultimilor treizeci de ani arată ce se va întâmpla în 2024.

JB&Bihon.ro: Se vorbește despre o așa numită „aripă PSD” din cadrul PNL, este această denumire justificată în vreo privință?

I.B.: Nu are niciun fel de legătură, nu are nicio bază reală. PSD în anumite accepțiuni a fost identificat cu baronii locali, cel puțin acum câțiva ani de zile, cu un concept de genul: ocuparea unei funcții pe multe mandate, într-un județ în care nu prea se întâmplă nimic și în care jupânul respectiv taie și spânzură. Normal că în momentul în care ocupi o funcție de președinte de consiliu județean, mult hulită în general, poți să intri într-o categorie de baroni locali, fără să ai un astfel de comportament.

Acest tip de comentarii, legat de faptul că niște oameni au vechimi mai mari în funcție și în spatele lor nu se vede nimic, a fost sinonim la un moment dat cu percepția față de o anumită componentă a PSD-ului. Că nici PSD nu are doar astfel de oameni. Și PSD are niște oameni destoinici. Dacă vă duceți într-o comună sau alta din județul Bihor, o să constatați că și în comunele cu primari PSD e curat, e ordine. Nu partidul este problema, ci oamenii sunt problema. Ca să vă răspund la întrebare, nu există o astfel de chestiune, dar sigur că etichetările sunt ușor de pus.

Nu totdeauna un om nou este performant. De obicei nu este performant. Asta o spune experiența. Dar pe un fond politic în care majoritatea populației îi desconsideră pe politicieni, din păcate, de multe ori pe bună dreptate, inclusiv a fi un om nou în politică era din start un avantaj. Dar asta nu înseamnă că ești un bun administrator și doar timpul va dovedi aceste lucruri.

JB&Bihon.ro: Puteți să vă recunoașteți greșelile sau nereușitele?

I.B.: Și în administrație, ca în afaceri, în viață privată, nu toate proiectele îți ies, nu toate proiectele îți ies cum ar trebui să îți iasă, unele îți ies prost.
În mandatele mele, împreună cu echipa care m-a susținut și căreia îi datorez aprecierile care mi s-au adus (n.red. – laudele adresate de colegii de partid la Conferința PNL Bihor), nu toate lucrurile au ieșit bine. Gândiți-vă la proiecte care nu au ieșit bine din prima.

Am avut proiecte, suntem în Piața Unirii, ea a fost proiectată de profesioniști, numai că, venind dinspre Alecsandri înspre piață, scuarurile sunt amplasate în așa fel încât o parte sunt în calea trecătorilor. Niște proiectanți ar fi trebuit să își dea seama de asta. Practic, acele spații sunt imposibil de întreținut, pentru că oamenii întotdeauna vor merge pe drumul cel mai scurt. Dacă trasezi un parc după niște criterii geometrice perfecte și nu ții cont de faptul că e o stație de tramvai într-un anumit loc și dincolo anumită ieșire, nu o să-i pui pe oameni să circule în unghiuri drepte, ci o vor lua pe scurtătură.

De aceea, în concepția altor țări, prima dată faci parcul fără alei, vezi pe unde se duc oamenii și te duci cu aleea în pasul doi pe acolo. Anumite lucruri, inclusiv în Piața Unirii, trebuie reproiectate, dar nu s-a putut, pentru că avem cinci ani de zile termenul de nemodificare, datorită banilor europeni. În momentul în care se va face axa care vine de pe Alecsandri și trece pe Ep. Mihai Pavel, pe lângă Palatul Greco-Catolic, aceste lucruri trebuie reconfigurate.

Gândiți-vă la Dealul Ciuperca. Eu nu le-am spus proiectanților să nu trateze cu atenție problemele legate de sol. Ei s-au ocupat perfect de partea de plantări, dar nu au tratat cum trebuie partea de alunecări de teren. Ați văzut ce s-a întâmplat. Abia acum s-au refăcut lucrările de acolo. La drumuri, după ce firma care le-a executat, necompactând bine anumite porțiuni, s-au tasat drumurile. La bănci la care li s-a exfoliat vopseaua după un an de zile, pentru că nu s-a respectat tehnologia de vopsire.

Nicio lucrare nu e fără cusur. E greu să spui că ai făcut o lucrare perfectă. Gândiți-vă că am inițiat referendumul pentru unirea cu comuna Sânmartin. Sigur, nu a depins numai de mine, dar era bine cred eu, ca Oradea să funcționeze în formula Poiana Brașov – Brașov, Mamaia – Constanța, pentru a putea potența turistic această zonă. Am putea scrie pagini întregi de lucruri care, să zicem, nu au ieșit așa cum ar fi trebuit. Problema care se pune este să nu faci greșeli majore, în general, și să nu repeți greșelile. Nu am făcut, cred eu, greșeli majore pentru Oradea, strategice, pentru că m-am bazat în luarea deciziilor pe doctrinele de dezvoltare care au fost fundamentate în ultimii douăzeci – treizeci de ani, pentru că m-am bazat pe analiza lucrurilor bine făcute în alte orașe din vestul Europei, care sunt asemănătoare ca număr de locuitori, și deci nu am inventat lucruri, ci le-am preluat și le-am adaptat. Nu cred deci că au fost niște greșeli majore.

JB&Bihon.ro: Sunt oameni care spun despre dumneavoastră că sunteți lipsit de empatie și că aveți un respect redus pentru proprietatea privată, individuală. Cum vă raportați la aceste etichete?

I.B.: Faci o dezbatere publică, legată de un proiect. Să discutăm despre podul din zona Sovata. Când am venit în Primăria Oradea exista acest proiect de la vechea guvernare, de la domnul Filip, dar pe care nu l-a pus în practică. Eu am făcut o dezbatere publică, la care, cine vine la o dezbatere publică în general? Vin cei care sunt deranjați de un proiect. Au venit trei categorii de oameni. Au venit oamenii deranjați, pe bună dreptate, din blocurile din jur, pentru că însemna un trafic suplimentar pe o stradă liniștită. Și însemna un deranj pentru ei și pe bună dreptate erau nemulțumiți. Au venit ecologiștii și au venit opozanții de profesie, pe care îi avem la orice proiect, atotștiutorii. Am făcut dezbaterea publică, i-am ascultat, dar am văzut că din comunism era proiectat un pod acolo și drumurile erau cerute în felul acesta. Știam că pe Podul Decebal este nenorocire și am luat decizia să facem podul și l-am făcut. Sigur, față de cei care au venit la dezbatere nu eram empatic, nu am empatizat cu ei, nu am blocat lucrarea.

Dacă un om de decizie este empatic cu toată lumea, nu mai face nimic. Pentru că nu există nicio lucrare pe care să nu o conteste, uneori pe bună dreptate, cineva. La Frankfurt, când s-a făcut aeroportul în anii ’60, au fost niște mitinguri serioase de opoziție, care s-au lăsat și cu decese din cauza ambuteiajelor. Dacă administrația de atunci ar fi gândit în felul ăsta, astăzi nu ar fi fost cincizeci de mii de locuri de muncă în jurul aeroportului, iar orașul ăla nu s-ar fi dezvoltat. Prin urmare, chestiunea cu empatia depinde de unde o privești. În condițiile în care am fost convins că un proiectul este necesar, nu m-am oprit. Și indiferent de ce critici au fost, am dus proiectul până la capăt. Și astăzi când trec pe Sovata, oamenii de la bloc îmi dau dreptate. Și se vede după mașinile care circulă acolo bară în bară, că acel pod este necesar și fiecare cetățean care stă pe malul stâng sau malul drept câștigă trei minute din viața lui, în fiecare zi, ajungând mai repede acasă. Și ecologiștii, care chiar dacă nu au măsurat poluarea, dar cred că pot constata că țevile de eșapament nu mai trimit metri cubi suplimentari de noxe, așteptând în trafic.

Legat de proprietatea privată, există vreun proiect mare de infrastructură pe lumea asta fără exproprieri? Dacă în România, după ’89, douăzeci de ani nu s-a făcut mare lucru, ce era să fac? Să nu facem Centura Oradea? Orice orădean rațional știe ce înseamnă astăzi cele patru benzi, cu pasaje cu tot, pe Centura Oradea. Când am făcut drumul expres, o colegă de-a dumneavoastră s-a urcat într-o mașină și mi-a spus că nu se justifică, că nu este nicio mașină. Știam că în fiecare an, pe dealuri, se eliberează cinci sute de autorizații de construcții și că în zece ani de zile, nu vei mai putea coborî. Și așa, pe drumul expres, uneori cozile ajung dimineața până la str. Louis Pasteur. Nu poți să faci proiecte mari fără exproprieri și proprietatea privată trebuie protejată, iar protecția se face prin despăgubirea la valoarea de piață a acelor proprietăți care sunt afectate de mari proiecte de infrastructură. În rest, încă nu am văzut niciun deontolog care să facă proiecte fără să facă exproprieri.

Dacă nu ești empatic, ești un om rău. Dacă mă luam după aceste criterii nu mai făceam nimic, eram cel mai prietenos om, iar la finalul mandatului plecam acasă. Și treceam degeaba pe la primărie, luam salariul degeaba. Astea sunt chestii simpliste. Exact ca și la cultură. Se spune că am o problemă cu cultura. Am o problemă că alocăm 12 milioane de euro, o sumă mare, în fiecare an, pe instituțiile de cultură și pentru asta trebuie să se vadă ceva, iar un eveniment pe săptămână sau pe lună este foarte puțin pentru bugetele care sunt alocate și pe care județul Bihor nu și le permite.