JB: Sunteţi director în Ministerul Tineretului şi Sportului. Care este specificul muncii dvs. acolo şi care sunt elementele pe care le-aţi puncta din activitatea de acolo?
E.P.: Am început acum un an şi o lună, la direcţia administrativ şi patrimoniu. Anul trecut, activitatea principală a fost descentralizarea. Am avut foarte mult de lucru cu, zic eu, cea mai importantă descentralizare din proiectul Guvernului. Noi, MTS, am avut o treime din tot proiectul. Trebuia să dăm patrimoniul către autorităţile locale: baze sportive, tabere, sedii administrative de la direcţii, case de cultură ale studenţilor. Am avut foarte mult de lucru. Pe partea administrativă, la un minister cu 164 de angajaţi, plus demnitarii, este destul de dificil să gestionezi o flotă de echipamente care este cel puţin depăşită. Ultimele achiziţii au fost făcute în 2009. Sperăm că anul acesta, după un proiect pe fonduri europene, să reuşim să echipăm ministerul şi unităţile din subordine.
JB: Totuşi, descentralizarea nu s-a mai făcut, din cauza faptului că proiectul a fost declarat neconstituţional…
E.P.: A fost declarat neconstituţional, nu atât pe ceea ce s-a transferat, ci pe textul legislativ. Fiecare minister a primit bucăţica lui de analiză, să analizeze motivarea Curţii. Se va trece la o descentralizare minister cu minister. Prin hotărâri de guvern. Sperăm să implementăm până la finalul anului. Este foarte important să mutăm decizia cât mai aproape de cetăţean. Adică la administraţia locală. Nu cred că mai putem să gestionăm ca minister, spre exemplu, 170 de tabere. Nu avem nici fondurile necesare, nu ştim nici cât de utile mai sunt. Vă dau un exemplu: la Nucet avem nişte spaţii în centrul oraşului fără nicio atractivitate turistică. Acolo, fiind şi populaţia îmbătrânită, ar merge mult mai bine eventual locuinţe sociale, azil de bătrâni. Sigur administraţia locală poate găsi alte soluţii. La Roşia, la fel. Avem în spatele casei de cultură un fel de internat. Nu sunt tabere care să se ridice la standardul normal de cazare.
JB: Alte exemple din Bihor?
E.P.: Avem două, chiar trei locaţii care au un potenţial enorm: taberele de la Bratca, Şuncuiuş şi chiar Remeţi. Insist pe cea de la Şuncuiuş, unde atât peisajul cât şi locaţia, în vârf de munte, sunt excelente pentru tabere de copii şi studenţi. La Bratca, la fel, în vârf de deal, însă avem o problemă juridică acolo, cu terenul de sub tabără, şi nu mai putem investi, neavând terenul.
Este greu să explici unui ministru sau unui secretar de stat despre o tăbăruţă din vârf de deal, din judeţul Bihor. De aceea, este nevoie de descentralizare.
JB: Care sunt aşteptările alegătorilor de la un europarlamentar, pe care le-ai aflat de pe teren?
E.P.: Surprinzător de bine am fost primiţi în toate colţurile judeţului, drept candidat al locului. Mulţi s-au bucurat să audă că există candidat şi din judeţul Bihor. Foarte mulţi m-au rugat să fac ceva ca tinerii să rămână sau să se întoarcă la noi în judeţ, alături de familiile lor. Este, într-adevăr, şi un proiect de-al meu, personal, să implementez garanţia pentru tineri şi în România. Un proiect lansat de social-democraţi în UE şi pus deja în practică în ţări precum Austria şi Finlanda. Am întâmpinat multe rugăminţi să mărim pensiile. Domnul Ponta încearcă să mărească pensiile mici, dar depinde şi de Curtea Constituţională. Mai ales cei în vârstă vin cu următoarea replică: „Faceţi, că pentru voi faceţi. Noi ne-am dus deja”. Deci, există deja o resemnare, ceea ce e trist. Dar, încercăm să facem tot posibilul, ca şi cei în vârstă să îşi regăsească optimismul.
JB: Spuneaţi că „Garanţia pentru tineri” este un proiect personal. Aţi avut deja o dezbatere şi aveţi un demers în acest sens. Care e garanţia Statului pentru tineri?
E.P.: Urmează să avem mâine (azi – n.r.), din nou, o dezbatere cu studenţii, la Casa de Cultură a Municipiului Oradea, de la ora 17. Invităm pe toată lumea să participe. Pe scurt, sunt patru măsuri: statul se obligă ca în patru luni de la finalizarea unui ciclu de învăţământ să îi ofere absolventului un loc de muncă sau o posibilitate de perfecţionare profesională ori posibilitatea de ucenicie şi chiar sprijin pentru posibilitatea de a-şi înfiinţa propria afacere. Noi am cerut ca buget 0,5% din PIB, pentru a cofinanţa proiecte pentru tineret. UE a avut un vot în 2013 pe această temă. A fost o luptă grea a social-democraţilor din Europa şi mă bucur că au reuşit. Eu sper că prin votul din 25 mai să reuşim să impunem la preşedinţia Comisiei Europene un social-democrat, pe domnul Martin Schulz. Noi, tineretul social-democrat, am propus să extindem facilitatea de la 25 la 30 de ani, pentru că şi la 30 de ani te poţi considera tânăr şi la început de drum.
JB: De ce v-ar vota alegătorii pe dvs. şi nu pe contracandidaţii din alte partide?
E.P.: Sondajele actuale situează PSD la circa 42% şi prin redistribuire ajungem probabil la 16 mandate. Depinde şi câte voturi se risipesc pe Forţa Civică, PMP şi PPDD. Am văzut şi candidaţi independenţi, dar la nivel naţional nu pot atinge pragul. Merită menţionat faptul că un bihorean primeşte primul loc acordat unei organizaţii judeţene de către PSD. Pentru că primii pe listă au fost actualii europarlamentari, apoi două locuri acordate UNPR – PC şi un loc organizaţiei PSD a municipiului Bucureşti, iar primul loc spre judeţe a fost acordat către PSD Bihor. Acest lucru arată şi faptul că guvernarea Ponta acordă mai multă atenţie zonei de vest.
JB: Consideraţi că locul 18 pe lista PSD vă dă şanse reale să deveniţi singurul bihorean parlamentar european?
E.P.: Categoric voi ajunge parlamentar european. În 2009 au intrat 11 europarlamentari din partea PSD. Atunci am luat 31%, iar la ora actuală, după cinci ani de mandat, a ajuns în Parlamentul European inclusiv locul 20 de pe lista PSD. Sigur, între timp am intrat la guvernare, unii au ajuns miniştri, dar, cu siguranţă, după cum stau lucrurile, vom avea 16 europarlamentari, iar unul va ajunge comisar european. Deci va intra în PE şi locul 17 şi sunt acolo, în aşteptare, primul sub linie, dar cu cele mai bune şanse din Bihor să ajung eurodeputat. Doamna ministru Varga e pe un respectabil loc 11, dar PNL, la un scor de 15%, probabil că vor avea 5, maximum 6 mandate. Mai este pe lista PDL, pe locul 12, Sorin Moldovan, dar tot maximum 5 mandate vor obţine şi ei.
JB: La ce să se aştepte românii dacă vom avea o guvernanţă socialistă la nivel european?
E.P.: Prin comparaţie, am putea face paralela Guvernul Boc – Guvernul Ponta. Guvernul Boc a dus o politică de austeritate, unde salvarea Statului se punea în cârca cetăţeanului pentru a salva bănci. Nu cred, însă, că este o soluţie bună. De când am ajuns noi, PSD, la guvernare, am dat salarii înapoi, am pus la loc şi din pensiile tăiate, am crescut consumul, cu 15%, a crescut economia cu 3,8% – cea mai mare creştere din UE. Cred că prin stimularea consumului, putem să ne revenim. Nu trebuie tăiat de la cetăţean, ci din locurile unde se cheltuie fără rost. Un bun exemplu este Hidroelectrica, o companie pe care am trecut-o pe profit, după ce am eliminat acele contracte cu băieţii deştepţi. Eu am încredere că şi în sănătate sunt mai mulţi bani decât pare. În sănătate, cu un ministru tânăr, precum Nicolae Bănicioiu, care va fi prezent joi, la Oradea, putem descoperi unde se scurg sume importante de bani. În loc să fie folosite pentru îmbunătăţirea serviciului medical, acestea ajung în buzunare care nu au legătură cu acest domeniu, la oameni care cu acei bani se tratează, probabil, în alte ţări. La Viena.
Citiți principiile noastre de moderare aici!