JB & BIHON: Dle Pavel, ați intrat în competiția electorală locală, în premieră, după cinci ani petrecuți la Bruxelles. După ce ați abordat probleme de interes general, cu incidență europeană, care este impactul cu problemele locale, de zi cu zi, ale orădenilor?

[eadvert]

EMILIAN PAVEL: Experiența îmi spune că deciziile luate la Bruxelles se implementează pe termen mediu și lung, la nivel local. Deciziile luate acolo sunt transpuse în legislația națională, cu incidență asupra problemelor locale. Fondurile europene sunt gândite pentru a veni în sprijinul comunităților, pe de o parte pentru a reduce decalajele între regiuni, iar pe de altă parte pentru a face față rigorilor stabilite de la nivel european, pe partea de mediu, protecție socială, drepturi fundamentale.

Găsiți diferențe de percepție a lucrurilor la Bruxelles, respectiv la Oradea? Nu doar din perspectiva cetățeanului.

E.P.: La Bruxelles, lucrurile se văd la nivel macro. Acolo se stabilesc ținte și perioade de timp în care acestea se doresc a fi atinse. Avem exemplul semestrului european. În plan local, în funcție de specificul fiecărei comunități, se identifică metodele prin care se ating aceste ținte.

Nu vă temeți că sunteți perceput ca un om care în ultimii cinci ani a locuit prea puțin în Oradea, astfel încât s-a deconectat de la problemele municipiului?

E.P.: Categoric nu, deoarece familia mea este și a locuit tot timpul în Oradea, iar eu în fiecare săptămână m-am întors acasă. M-am împărțit în două, luni – joi la Bruxelles, vineri – duminică în Oradea. Experiența de la Bruxelles m-a ajutat în schimb să observ și lucrurile care pot contribui la o dezvoltare sustenabilă a orașului, dar care nu sunt palpabile, într-o comunitate sau într-un oraș.

Îl aveți contracandidat la Primărie pe viceprimarul Florin Birta, coleg de generație cu dvs. Aveți amândoi 37 de ani și ca fapt inedit, ambele soții poartă numele de Larisa. Cu siguranță că, venind din partide politice diferite, sunt suficiente aspecte care vă despart. Ați identificat, însă, și aspecte care vă unesc, din perspectiva carierei și a viziunii față de oraș?

E.P.: Pot spune că am colaborat cu Florin Birta în perioada în care reprezentam amândoi organizațiile de tineret ale celor două partide, înainte de 2008 fiind chiar inițiatorii proiectului Consiliul Județean al Tinerilor, iar între 2008 și 2012, colegi în Consiliul Județean. Însă avem o abordare diferită în ceea ce privește modul în care putem dezvolta Oradea. Eu vorbesc despre proiecte pentru orădeni, pentru că investiția în resursa umană, atât pe partea de educație, cât și pe partea profesională, este prioritară pentru mine, iar dânsul vorbește mai mult despre proiecte pentru Oradea, ca și cum Oradea ar fi un concept abstract.

Dar, vorbind despre proiecte pentru Oradea, este de bun simț să înțelegem, implicit, că sunt proiecte în beneficiul orădenilor.

E.P.: Da și nu. Atâta timp cât investițiile nu aduc o creștere a nivelului de trai, a puterii de cumpărare sau o dezvoltare a calității resursei umane din oraș, consider că investițiile nu își ating țintele stabilite chiar la nivel european. Investițiile nu se exclud reciproc, dar sunt fonduri europene și pentru dezvoltarea Universității, și a unor proiecte de antreprenoriat, nu doar modernizări de piețe, pentru a veni în sprijinul tinerilor antreprenori. Chiar personal am lucrat la programul Erasmus+, un program care are un proiect-pilot, pe partea de universități europene. Trei universități din Români fac parte deja din acest proiect-pilot, iar alte șapte și-au depus dosarele pentru a intra în acest program. Consider că municipiul Oradea trebuie să se implice mai mult în dezvoltarea Universității, pentru a oferi o alternativă tinerilor orădeni de a-și continua studiile acasă și totodată, să atragă resursă umană din alte zone. Vom avea salarii mai mari și investitori mai mulți, dacă putem oferi o resursă umană bine pregătită, mai ales în domenii unde salariile sunt, de obicei, peste media națională, precum automotive, farma, finanțe-bănci, robotică, IT.

Din funcțiile ocupate până în prezent, în ce măsură ați avut contact cu conducerea Universității din Oradea și cum ați defini experiențele avute cu factorii decidenți de acolo?

E.P.: Sunt absolvent al Universității din Oradea și am avut câteva proiecte mici cu Universitatea. Nu am o relaționare strânsă cu aceștia, dar nu cred că acest lucru este important, ci dialogul care trebuie început imediat după 27 de septembrie cu factorii decidenți din Universitate, cadre didactice, studenți, alumni, ONG-uri, studenți străini veniți prin Erasmus, astfel încât să putem dezvolta o strategie comună, votată de Senatul Universității. Această strategie ar trebui apoi implementată de către Universitate, în parteneriat cu Primăria Oradea. Aceasta cred că este singura soluție.
În momentul de față avem un masterplan elaborat de Primărie și supus dezbaterii, în 2018, pentru o perioadă de treizeci de zile, cu cadrele universitare. Practic, s-a venit cu un set de clădiri, dotări, parcuri, cămine, un bazin și le-am dat cadrelor didactice un interval de treizeci de zile, să umple acel masterplan de conținut. Părerea mea este că arhitecții trebuie să vină cu clădirile după o strategie de dezvoltare și un necesar, în ceea ce privește campusul și dotările.

Candidați din partea PSD, într-un județ unde de multă vreme social-democrații nu reușesc să câștige primăria vreunui oraș în adevăratul sens al cuvântului, indiferent că vorbim despre Oradea, Marghita, Salonta sau Beiuș. În ce măsură simțiți că acest lucru vă incomodează în calitatea dvs de candidat în Oradea, din partea unui partid care a obținut aici scoruri foarte mici, în ultimii ani?

E.P.: În ultimele trei alegeri locale, am făcut foarte multe greșeli, ca partid, în ceea ce privește transmiterea ofertei noastre electorale, dar și întârzierea prezentării candidatului pentru funcția de primar. Consider că experiența mea profesională, administrativă și politică, îmi oferă un avantaj față de competitorii mei, care fie nu au experiență în mediul privat, fie nu au experiență în domeniul public, iar programul meu a fost elaborat și completat, deci îmbunătățit prin dialog cu orădenii. Doleanțele cetățenilor se încadrează perfect în prioritățile unui partid social-democrat. Ca atare, nu văd un impediment, chiar dimpotrivă, în apartenența mea la PSD și nici asupra șanselor mele în municipiul Oradea.

Care este experiența dvs în domeniul privat?

E.P.: Am muncit încă din perioada studenției, în străinătate, în Germania, în HORECA și în amenajări peisagistice. Ulterior, am colaborat, în calitate de PFA, cu diverși investitori străini din Austria și Germania, până în 2014, pentru managementul bazelor de date și monitorizarea implementării proiectelor acestora. Am coordonat trei oameni, care coordonau, mai departe, trei echipe. M-am implicat în achiziții de terenuri agricole și forestiere. Investitorii la care mă refer achiziționau aceste terenuri, cu scopul de a le comasa, în vederea exploatării eficiente, făcând agricultură intensivă.

Din proiectele cuprinse în programul dvs electoral, care apreciați că poate fi pus în aplicare cel mai repede și mai ușor?

E.P.: Proiectele orădenilor din bugetarea participativă, propuse și votate de orădeni.

Câteva exemple, vă rugăm…

E.P.: Vă dau primele exemple care îmi vin acum în minte: un sistem de bike sharing propus de președintele Pro Bikers, înființarea de toalete automate în parcuri și piețe sau proiectul de la Liceul Don Orione.

Candidații PNL și-au asumat readucerea curselor externe pe Aeroportul Oradea. Care este abordarea dvs pe acest subiect?

E.P.: Subvenționarea curselor este încă o dovadă că nu se recunosc problemele care au dus la pierderea curselor. Adică lipsa puterii de cumpărare din Oradea și din regiune. Să subvenționezi curse din banii municipiului, fără să existe un interes pentru curse din cauza pandemiei, este o crimă la adresa bugetului local. Turiști nu vom avea din cauza pandemiei, iar turismul de business s-a mutat în online, tot din cauza pandemiei.

Există vreun proiect de infrastructură al administrației locale pe care să îl considerați inoportun pentru Oradea? Propuneți renunțarea la pasajele subterane din Centrul Civic, ce ar urma să fluidizeze traficul, pe axa de circulație Nufărul – Cantemir – Magheru – Gară, pentru care există finanțare europeană. De ce?

E.P.: Nu voi opri niciun proiect aflat în derulare, dar în ceea ce privește viitoarele proiecte promovate de administrația locală, nu voi mai accepta deschiderea unor noi proiecte acolo unde acum opt sau zece ani s-au închis șantiere. Am dat exemplul subtraversărilor din Centrul Civic și din Piața Gojdu, pentru că acei bani europeni puteau fi folosiți în alte intersecții sau pe alte artere care astăzi sunt aglomerate sau care urmează să fie încărcate de un trafic mare, cum ar fi strada Oneștilor, după finalizarea proiectelor dezvoltatorilor imobiliari.
Se încadrează în aceeași linie bugetară și ca urmare, puteau fi folosiți mai eficient acolo.

Propuneți amenajarea în Oradea a unor parcări supraetajate smart, automatizate, între blocuri, ce ocupă spațiu puțin. În ce orașe din Europa ați văzut acest tip de parcări și care ar fi costul unui asemenea parking automatizat, cu lift pentru mașini, ce dispune de 86 de locuri de parcare?

E.P.: Vă dau exemple din România, unde aceste parkinguri funcționează: Suceava, respectiv Galați, folosesc astfel de soluții și vă dau un exemplu din SUA: în Chicago funcționează din anii ’60. Modul în care au fost construite cartierele din Oradea, înghesuite, înainte de ’89, nu ne permite irosirea spațiului, prin amenajarea de parcări la sol. Trotuarele sunt pline de mașini parcate ilegal, vecinii se ceartă între ei pentru locurile de parcare, ba chiar ajung să liciteze sume de 100 de lei/lună/loc de parcare. O companie locală oferă asemenea soluții la prețuri între 5 și 7.000 de euro/loc de parcare, în condițiile în care amenajarea unui loc de parcare la sol costă, de asemenea, între 5 și 6.000 de euro.

Sună bine, cu condiția ca un asemenea sistem să fie și funcțional pe termen lung. Unde vă vedeți peste patru ani?

E.P.: Candidând pentru un nou mandat de primar al municipiului Oradea. Singurul lucru care m-ar putea îndepărta de oraș ar fi plecarea copiilor mei la o Universitate din alt oraș.

După desființarea Uniunii Social-Liberale, PSD s-a orientat spre alianțe cu UDMR, însă de fiecare dată Uniunea maghiară a lăsat PSD cu ochii în soare, reorientându-se spre PNL, atunci când a considerat oportun. Este cazul situației de azi din Consiliul Județean. Își va păstra PSD Bihor această orientare și în anii ce vin?

E.P.: PSD Bihor va colabora cu partidele care doresc să continue dezvoltarea județului și a municipiului Oradea. Drept dovadă, consilierii noștrii locali nu au votat împotriva niciunui proiect de dezvoltare din fonduri europene, în Consiliul Local, spre deosebire de PNL, care a ales să blocheze proiecte cu finanțare europeană, în Consiliul Județean.
Vom susține orice alianță care își dorește dezvoltarea de proiecte cu finanțare europeană, guvernamentală sau din surse proprii, pentru bihoreni și orădeni.

I-ați dat pe liberali exemplu negativ. Să înțelegem din aceasta că PNL rămâne ultima variantă de alianță pentru PSD?

E.P.: Nu, nicidecum. Eu mi-aș dori implementarea unor majorități în funcție de proiectele supuse dezbaterii, așa cum se procedează în Parlamentul European, unde majoritățile se formează în funcție de subiect.

Care sunt realizările dvs din Ministerul Tineretului și Sportului, respectiv din Parlamentul European? Una de fiecare parte.

E.P.: Introducerea pe lista de priorități a Companiei Naționale de Investiții a noii săli polivalente din Oradea. Iar din Parlamentul European, triplarea bugetului Erasmus+, astfel încât în viitorul exercițiu bugetar, tinerii să poată beneficia în număr mai mare de acest program-fanion al UE. Am fost raportor din partea Comisiei de Muncă și l-am mobilizat și pe raportorul EPP (Partidul Popular European, din care fac parte și PNL, respectiv UDMR – n.red.) din comisia de cultură-educație, formând majoritate în cele două comisii și în plen, pentru menținerea amendamentului meu privind triplarea bugetului.

O întrebare pe care și-ar pune-o Emilian Pavel lui însuși, precum și răspunsul pe care și l-ar oferi.

E.P.: Dacă a meritat sau nu implicarea în politică, în ultimii 18 ani. Iar răspunsul este că atunci când tragi linie și observi că ai reușit să schimbi anumite lucruri, începând de la modul în care relaționezi cu adversarii politici, cu cetățenii și mergând până realizările concrete din Ministerul Tineretului și Sportului, respectiv Parlamentul European, consider că merită nu doar să continui activitatea politică, dar chiar să încurajez mai ales tinerii să se implice.

Care este hobby-ul secret al lui Emilian Pavel? Ce vă deconectează în plan privat?

E.P.: După un mandat de cinci ani la Bruxelles, am realizat cât de important este să îți petreci timpul cu copiii și cu soția, iar acolo unde suntem doar noi, practic mă simt cel mai deconectat.