JURNAL BIHOREAN & BIHON.RO: Dle Carp, azi sunteți candidat pentru Senatul României. În același timp, sunteți managerul Spitalului Clinic Județean și coordonatorul efortului județean de contracarare a pandemiei. Cum le puteți face pe toate, în același timp?

[eadvert]

DR. GHEORGHE CARP: Prin orgaizare. Dacă suntem dezorganizați, nu putem face absolut nimic. Nimic nu faci singur. Ca manager la Spitalul Județean, în 9 ani s-a format o echipă, în cadrul căreia fiecare își cunoaște atribuțiile și tragem toți în aceeași direcție.
În ceea ce privește coordonarea spitalelor, colaborarea cu spitalele a fost exemplară, toți înțelegând necesitatea acestei coordonări și rolul fiecărui spital în lupta împotriva pandemiei.
Iar campania electorală, ați văzut, datorită condițiilor din pandemie nu este similară cu alte campanii, iar întâlnirile, cele puține, pe care le-am avut, au fost întotdeauna sâmbătă, duminică, după ora 5 după-amiază.
S-a pus problema să ne luăm concedii, dar datorită situației deosebite, am fost pus în imposibilitatea de a-mi lua concediu. În anul acesta nu mi-am luat nicio zi de concediu.

Cu ce provocări se confruntă spitalele din Bihor, azi? Există suficiente medicamente? Dar oxigen? Cum stăm cu personalul medical? Avem resurse suficiente? Dar în ce privește paturile de ATI dotate?

GH.C.: Județul Bihor ar putea fi dat exemplu pentru organizare, pentru că atât nevoile materiale cât și cele de personal au putut fi rezolvate eficient, prin colaborarea dintre spitale, astfel încât niciodată Spitalul Covid și spitalele suport nu au dus lipsă de personal și de medicamente. Unele medicamente sunt distribuite de UE, prin Ministerul Sănătății. Au fost momente în care nevoia de medicamente a fost mare. Au fost una-două zile în care ne-au lipsit cele distribuite de UE, dar din fericire, în ultima vreme lucrurile s-au normalizat, iar acum nu mai sunt probleme. Lumea trebuie să înțeleagă că medicația din spital este adaptată stării clinice a pacienților. Spre exemplu, nu administrăm Remdesivir la toată lumea, decât celor care au nevoie.
În privința oxigenului, datorită volumului crescut de oxigen necesar, a trebuit să ne adaptăm, înlocuind stocatoarele de oxigen. La Spitalul Municipal stocatorul de 6.000 mc s-a înlocuit cu unul de 20.000 mc, la Staționarul II de Boli Infecțioase (de lângă Magazinul Crișul – n.red.) s-a pus unul de 6.000 mc, iar la secția de pneumoftiziologie de pe str. Izvorului se pune un stocator de 6.000 mc. La Spitalul de Recuperare din Băile Felix este în curs de instalare unul de 20.000 de mc, astfel încât necesarul de oxigen să fie asigurat.
În privința paturilor ATI, Oradea are 72 de paturi de terapie intensivă pentru pacienții cu Covid, ceea ce reprezintă 6% din numărul de paturi ATI din România pentru Covid. Sunt paturi dotate complet pentru Covid. Ca să aveți o imagine de ansamblul, în România sunt județe cu doar 5-6 paturi.
Rata de infectare a personalului medical este mare din cauza activității în secțiile Covid, dar și din cauza infectării comunitare. Dar, din fericire, până în momentul de față am putut asigura personalul medical pentru toate secțiile care se ocupă de pacienții cu Covid.

Sunteți cadru medical. Vă veți număra printre primii care vă veți vaccina anti-Covid?

GH.C.: Da, dacă aș avea acum la dispoziție vaccinul, m-aș vaccina, pentru că este singura modalitate prin care poate fi stopată pandemia.

Nu vă este frică că aceste vaccinuri ar putea fi puse pe piață pe repede-înainte? Cunoașteți reținerile, având în vedere timpul relativ scurt…

GH.C.: Nu am niciun fel de reținere în a mă vaccina, pentru că știu care sunt normele obligatorii privind aprobarea folosirii unui vaccin pentru uzul uman. Bineînțeles, există și o serie de posibile efecte secundare, dar beneficiile sunt incomparabil mai mari.

Care sunt ultimele noutăți din spital?

GH.C.: Pentru Spitalul Județean, lunile noiembrie și decembrie reprezintă etapa finală a unor proiecte importante, cum ar fi construcția, dotarea și modernizarea UPU la nivel de secol XXI, terminarea secției de ginecologie – bloc operator și ATI de la Maternitate, predarea celor două aparate CT noi instalate, la Spitalul Județean. De asemenea, completarea dotării sălilor de operație. Chiar în aceste zile a fost instalată neuronavigația, o investiție de peste 600.000 de euro din finanțarea Ministerului Sănătății, ceea ce va duce la eficientizarea și creșterea complexității intervențiilor chirurgicale.
În ianuarie se finalizează primul laborator robotizat dintr-un spital public din România, stația centrală de sterilizare pentru toate spitalele din Oradea, precum și farmacia digitalizată. Urmează ca în prima jumătate a anului viitor, dotarea să fie completată cu SPECT – CT, pentru medicina nucleară și cu un aparat unic în România, angio-CT, care va da posibilitatea dezvoltării radiologiei intervenționale în Bihor și România. Ambele aparate vin prin proiectul strategic pe sănătate al județului Bihor.

Avem specialiști?

GH.C.: Da, avem. S-au format în Franța. Avem doctori care de cinci ani sunt în Franța. Sunt salariații noștri, urmând ca în momentul în care vine aparatul, ei să vină acasă. Ei abia așteaptă, pentru aparatul pe care-l avem noi, angio-CT, e mai bun decât cel de la Strasbourg.

Ce se va întâmpla după ce veți fi ales senator? În ce măsură vă veți mai putea implica în gestionarea sistemului sanitar județean?

GH.C.: Cu siguranță, voi rămâne implicat. Voi sprijini cu toate resursele pe care le am la dispoziție acest efort județean și sper că prin propunerile legislative sau amendamentele la legile existente pe care le voi face în Senatul României, dacă voi fi ales, acestea să contribuie la dezvoltarea și modernizarea sistemului, atât în județul Bihor cât și în toată România. Bihorul poate da exemple de bună practică și doresc ca acestea să fie cuprinse în legile ce guvernează domeniul sanitar.

Dle Carp, sunteți cunoscut ca un profesionist al managementului spitalicesc. Există temeri că prin candidatura dvs, pierdem un profesionist, fără să avem garanția că în Parlament veți fi la fel de util societății. Cum răspundeți?

GH.C.: În managementul sanitar, lucrurile sunt mult mai clare și mai simple dacă există legi bune, care să permită dezvoltarea sistemului. O mare parte a eforturilor managerilor de spitale sunt irosite pentru a găsi modalități legale în rezolvarea problemelor, în lipsa unei legislații coerente și clare. Așadar, avem nevoie de legi clare, să ducă la simplificare și să ajute activitatea managerilor de spitale, pentru ca aceștia să fie eficienți și prompți.
Nimeni nu poate garanta cât de eficient voi fi în Senat, dar având în vedere experiența mea de 18 ani în managementul sanitar, cred că este imposibil să nu mi se vadă experiența, inclusiv în legislativul țării.
În privința spitalului, aici avem o echipă deja formată, care știe foarte bine care este direcția și modalitatea de a avea un management eficient. În fiecare săptămână, o zi voi fi la Spitalul Județean pentru a consilia, dacă este nevoie, comitetul director, în problemele ce se ivesc pe parcurs.

La modul concret, ce planuri aveți, o dată ajuns în Parlament?

GH.C.: Doresc o lege nouă, care să se refere la medicina primară. Toată lumea vorbește despre reforma în sănătate, dar aceasta trebuie să înceapă cu medicina primară. Trebuie să li se redea medicilor de familie importanța cuvenită și să li se recompenseze eforturile. O altă lege este legea spitalelor, care să permită înființarea consorțiilor și asocierilor de spitale, pentru a permite o dezvoltare cât mai rapidă a acestora, la nivelul dorit de doctori, pacienți și cadrele medicale.
O altă lege ar fi remunerarea personalului medical în funcție de competență și performanță și o modificare a legii asigurărilor sociale de sănătate, care să facă diferența între spitalele performante și cele neperformante.

Care credeți că sunt principalele provocări ce vă așteaptă, o dată ajuns senator?

GH.C.: În primul rând, diferența de optică în privința rezolvării problemelor sistemului, între parlamentari. Sunt conștient că trebuie să mă înarmez cu foarte multă răbdare și tenacitate, pentru a putea reuși să conving justețea măsurilor propuse de mine. Sper, totuși, că nu va fi foarte greu, pentru că multe lucruri în premieră pentru România s-au făcut în Bihor, în Oradea. Mă refer la descentralizare, comasare de spitale, management modern. În pandemie, noi am avut rezultate mai mult decât satisfăcătoare în lupta împotriva pandemiei.

Sunteți un om asaltat cu telefoane și vi se solicită ajutorul în diferite situații. Când și cum reușiți să vă relaxați, dle Carp?

GH.C.: Este greu de priceput pentru mulți, dar în momentul în care ai mulțumirea lucrului făcut, când ți-ai putut ajuta semenii și ai putut dezvolta un sistem, relaxarea vine prin mulțumire. Pentru oamenii activi, paradoxal, cel mai mare stres poate fi chiar absența stresului! Acel stres care motivează și care te face să construiești, în folosul societății.

Încotro credeți că ne îndreptăm, ca societate?

GH.C.: Ca societate, depinde de noi. Este normal ca o societate să se dezvolte, dacă sunt îndeplinite câteva condiții: oamenii să dorească schimbarea în bine, să avem instituții credibile și puternice, precum și un Parlament care să propună și să voteze legi indispensabile modernizării și dezvoltării României.

Unde credeți că ne aflăm, dacă ne referim la treseul pe care tocmai l-ați descris?

GH.C.: Cred că în momentul de față, suntem pe un drum bun. Sunt o fire optimistă și îmi pare bine că cel puțin acele partide preocupate de viitorul României au ajuns la concluzia de a trimite în Parlamentul României oameni competenți în domeniul în care lucrează.
Iar despre dorința românilor de a evolua pozitiv, cred că toți vrem să fie mai bine, iar România să fie un stat model în această politică de modernizare și dezvoltare.

O întrebare pe care și-ar adresa-o Gheorghe Carp lui însuși și care ar fi răspunsul?

GH.C.: Oare o să fiu doar un ocupant de scaun sau voi fi o voce în Parlament? Cunoscutându-mi firea și dorința de a construi, cred că Bihorul va avea prin mine o voce puternică în Parlamentul României. Nu vocal, ci puternic.
CĂLIN CORPAȘ
calin.corpas@informmedia.ro