Orădeanca Livia Creţ este licenţiată în Filosofie la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În anul III de facultate a petrecut un semestru în Franţa, la Université de Poitiers, datorită unei mobilități Erasmus. A finalizat apoi un master de Creative Writing (Scriere creativă) la filiala din Paris – Paris School of Arts and Culture. Prozele, poezia și eseurile sale au apărut, atât în limbile română, cât și în engleză, în reviste literare precum „Viața Românească”, „Bucovina literară” și „The Menteur”.
La începutul anului 2024 a înființat în Oradea studioul de scriere creativă Words of a Feather România, care reprezintă filiala românească a studioului cu același nume din Australia, condus de Amy Han. De atunci, coordonează săptămânal ateliere de scriere creativă cu adulți și copii și organizează evenimente literare cu persoane din diferite domenii (muzică, psihologie, literatură, yoga).

– Eşti licenţiată în Filosofie, la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cum ai ajuns la Paris?

Livia Creţ: Parisul, Franța de fapt, am descoperit-o chiar datorită licenței în Filosofie. În anul III de facultate am petrecut un semestru la Université de Poitiers datorită unei mobilități Erasmus. În Poitiers s-a născut Michel Foucault și tot acolo René Descartes și-a obținut diploma în drept. Erau deja destule motive care să mă atragă să studiez filosofia în Franța. Am iubit dedicația profesorilor, pasiunea și perseverența colegilor și m-am întors în România cu convingerea că îmi voi scrie lucrarea de licență despre conceptul de angoasă în accepțiunea lui Jean-Paul Sartre, pe care îl analizasem în cadrul cursurilor din Poitiers. Așa s-a și întâmplat. În ultimul semestru din anul III am început să scriu mai multe eseuri pe diferite teme, dându-mi seama că am o înclinație mai degrabă literară decât filosofică, în abordarea mea. Scriam deja proză și poezie de la finele liceului, iar în facultate, acumulând cunoștințe și dezvoltându-mi simțul critic, am avansat în scrierile mele. Luând în considerare înclinația mea literară, după finalizarea licenței mi-am dat seama că drumul meu nu este unul academic, ci unul creativ.

Îmi doream libertate de exprimare, neîngrădită de referințe sau bibliografii. Astfel, am luat un an pauză, în care m-am concentrat pe scrierea de ficțiune în timp ce lucram la o librărie, dar totodată îmi căutam drumul. Știam că doresc să-mi aprofundez studiile, iar căutând universități din Europa am găsit, la un moment dat, University of Kent, ce propunea un master de Creative Writing (Scriere creativă), fie în Marea Britanie, fie în Franța, la Paris. Evident, deja având afinități pentru filosofia franceză și știind despre vasta cultură franceză în ce privește literatura și artele, am ales filiala din Paris – Paris School of Arts and Culture. Aceasta e localizată aproape de bulevardul Montparnasse, unde cu aproape un secol în urmă se perindau scriitori pe care îi stimez – de la Fitzgerald și Hemingway la George Sand și contemporana Deborah Levy. Din octombrie 2022 până în august 2023 am parcurs programa unui master ce cuprindea și se folosea de toate bogățiile culturale ale Parisului pentru a ne motiva să scriem, să edităm, să ne rafinăm tehnica literară și să ne implicăm în comunități creative. Așadar, faptul că am studiat filosofia, care mi-a trezit spiritul veșnic cercetător, m-a ghidat să descopăr și a condus la îndrăgostirea mea iremediabilă de cultura franceză.

– Ce a însemnat întâlnirea cu Amy Han?

Livia Creţ: Întâlnirea cu Amy la Paris m-a pus într-o dilemă. Vă explic de ce. Am participat o singură dată la un atelier de scriere creativă împreună, după care nu am mai ținut legătura. Luni mai târziu, nu cu mult înainte să mă întorc în România, am citit un text publicat de Amy într-o antologie și am contactat-o ca să o felicit. De atunci, am început să ieșim împreună la evenimente literare și să discutăm subiecte de tot felul. Ce ne-am dat seama rapid a fost că amândouă ne aflam într-un impas.

Amy își dorea să modifice brand-ul studioului ei de scriere creativă din Australia, să aducă modificări, să diversifice tipul de ateliere și evenimente pe care le propune, iar eu îmi doream să găsesc un loc de muncă prin care să pot împărtăși cu oameni creativi pasiunea mea pentru scris și literatură.

Până la urmă, scânteia s-a produs și am ajuns împreună la o concluzie – ca eu să deschid o filială a studioului ei în România, cu noul nume și logo, ceea ce s-a și întâmplat, la câteva luni după ce am părăsit Parisul, în ianuarie 2024.

Dacă nu ar fi existat acel unic atelier la care am participat împreună, eu și Amy nu ne-am fi întâlnit. Dacă nu ne-am fi întâlnit, Words of a Feather România nu ar exista. De aceea, dilema pe care o ridică întâlnirea cu ea, aparent întâmplătoare, constă în lupta antică dintre liber arbitru și un destin predeterminat. Acum, uitându-mă înapoi, sunt dispusă să accept că nu există liber arbitru, că nimic nu e întâmplător, că întâlnirea dintre mine și Amy a fost destinată să existe.

– De ce te-ai întors în România?

Livia Creț: Voi fi sinceră și voi spune că nu mi-am dorit să mă întorc. După ce am absolvit masterul am început să caut și să aplic la o mulțime de job-uri, care se legau, măcar parțial, de scris, doar că toate aveau o componentă de marketing, care nu este neapărat creativă. Oricum, nu am reușit în timp util să îmi găsesc un loc de muncă, așa că circumstanțele au făcut necesară întoarcerea în România. Cu toate acestea, cu puțin înainte să mă întorc, m-am împrietenit cu Amy și am planificat deschiderea filialei Words of a Feather România. Acest lucru mi-a dat speranța că voi reuși să formez în Oradea exact ceea ce mi-ar fi lipsit cel mai mult la Paris – o comunitate de oameni creativi, dornici să experimenteze diverse forme literare și deschiși la provocarea atelierelor de scriere creativă, pe care urma să le desfășor.

– Acum un an au debutat atelierele de scriere creativă Words of a Feather România. Cum au primit orădenii şi nu numai ei, aceste ateliere?

Livia Creț: Ca orice lucru nou pe care îl aduci în vederea publicului, atelierele aveau o șansă de 50%, cred eu, să prindă, să atragă oamenii interesați de literatură și de scris, dar nu numai. Am făcut un salt al credinței (după cum se spune în limba engleză – a leap of faith) începând atelierele, dar s-a dovedit că publicul orădean era dornic de această nouă activitate. Am avut un feedback pozitiv de la participanți încă de la primele sesiuni, desfășurate la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”.

Am observat la ei dorința de a se folosi de scris atât pentru a explora opere existente, cât și propriile gânduri, emoții și întrebări. După primele sesiuni, au existat deja participanți frecvenți, care veneau cu mult entuziasm la ateliere.

– La ce fel de exerciții creative îi provoci pe participanţi şi care este scopul acestora?

Livia Creț: Exercițiile creative pe care le propun le-am dezvoltat în urma lecturilor mele, cunoștințelor acumulate în timpul licenței și al masterului și datorită experienței mele ca prozatoare. Fiecare atelier este de sine stătător, astfel că de fiecare dată vin cu ceva nou.

De exemplu, am conceput exerciții pornind de la opere precum Cartea Albă, scrisă de Han Kang sau Exist, exist, exist, scrisă de Maggie O’Farrell, alteori am propus exerciții de poezie inspirate de caligramele lui Guillaume Apollinaire sau am realizat „poezii găsite” (found poetry). În alte dăți am pornit de la stimuli vizuali, iar ceva încă și mai ludic, am creat un joc literar pornind de la cărți thriller și reinterpretând bine-cunoscutul joc Mafia.

Paleta de exerciții de scriere e largă și s-a extins, cu atât mai mult cu cât am început să colaborez cu specialiști locali din diferite domenii (literatură comparată, psihologie, pictură, muzică).

Scopul și totodată beneficiile atelierelor de scriere creativă sunt, atât pentru adulți, cât și pentru copii, dezvoltarea unor raționamente valide și complexe (pentru a explica motivația personajelor), îmbogățirea vocabularului și a creativității (care servește nu numai în domenii creative, ci în orice circumstanțe care necesită găsirea unei soluții), îmbunătățirea memoriei și acumularea de cunoștințe variate despre literatură, artă și de fapt, despre toate componentele culturii. Exercițiile propuse sunt accesibile tuturor, indiferent de domeniul de activitate.

– Cât de deschişi sunt oamenii la astfel de provocări?

Livia Creţ: De fiecare dată sunt surprinsă plăcut de deschiderea și receptivitatea participanților, oricare ar fi exercițiile sau stimulii propuși. Toți participanții sunt atenți, dornici să scrie și să audă cu ce am venit de data asta la atelier, ce altceva din lumea literaturii le propun astăzi să explorăm.

– Cum le captezi atenţia celor mici la ateliere? Cu ce te-au surprins?

Livia Creț: De curiozitatea genuină, necenzurată, a copiilor am fost surprinsă încă din timpul licenței, când am activat timp de trei ani ca facilitator de ateliere de filosofie pentru copii. Datorită acelei experiențe am învățat la ce să mă aștept de la copii, cum le pot menține atenția, cum le pot trezi curiozitatea aceea atât de vie în ei, care la adulți se risipește de multe ori o dată cu înaintarea în vârstă. Le captez atenția venind, ca și la atelierele pentru adulții, cu ceva nou, dar adaptat, desigur, vârstei lor (9-15 ani). Unul din exercițiile care a prins de minune la copii a constat în gruparea lor în perechi de câte doi, pentru a completa spațiile goale din două piese de teatru scurte, pe care le-am scris cu ocazia acelui atelier. Spațiile goale le-am plasat exact acolo unde copiii puteau să-și folosească imaginația pentru a face scenariul lor. Mai mult, la final am invitat fiecare echipă să joace pe scenă textul creat împreună. În vară am desfășurat și o tabără de activități literare.

– După un an de organizat aceste ateliere, ce consideri că este important pentru a putea crea în sens cultural?

Livia Creţ: Am crezut dintotdeauna că pasiunea este motorul, elanul care îi împinge pe oameni să creeze în sens cultural, iar într-un an de zile, de când organizez ateliere și alte evenimente literare, m-am edificat.

Spun asta deoarece pasiunea pentru scris m-a împins și motivat să înființez studioul Words of a Feather România. M-am afișat în fața oamenilor, vulnerabilă și transparentă, cu această pasiune în suflet. Oamenii au observat acest lucru, iar atunci când ai în față o persoană care îți vorbește cu entuziasm despre un lucru care o pasionează, se produce un click instant cu persoana respectivă. Se naște empatia și admirația, se dobândește încredere în acea persoană și asta cu totul organic.

Cultura nu se creează cu forța, nu poate fi predată sau asimilată cu forța. Toate formele de artă care au supraviețuit celor ce le-au creat se datorează pasiunii care încă pâlpâie aievea în opere.

– Ai avut şi evenimente literare cu invitați din diferite domenii. Aminteşte câteva colaborări.

Livia Creţ: Din luna iulie a anului trecut au debutat colaborările, iar de atunci s-au strâns destul de multe. Voi aminti doar câteva, dar doresc să le mulțumesc fiecărui colaborator în parte pentru oportunitatea de a lucra împreună.

În iulie 2024 am organizat o dezbatere pe tema diferențelor dintre ficțiunea literară și ficțiunea de gen (horror, thriller, mystery, acțiune, romance, etc.) cu Ruxandra Gîdei (cunoscută în mediul online ca 4fără15), urmată de un atelier de scriere coordonat de noi două. Apoi, am colaborat cu o masterandă în psihologie, Abril Montes de Oca, pentru un eveniment în care am discutat despre tipul de metafore folosite în terapie și metaforele în literatură. În noiembrie am avut o altă colaborare fructuoasă cu muziciana și artista grafică Dafina Bușu, în care am comparat scrierea de cântece cu scrierea poemelor. Au fost și altele și mă bucur să pot spune că urmează în continuare multe colaborări.

– Atelierele îşi propun să închege o comunitate de oameni creativi din toate domeniile. După un an, s-a conturat sâmburele acestei comunităţi pe care ţi-o doreşti?

Livia Creţ: Așa e, asta mi-am dorit din capul locului, ca prin ateliere să adun împreună oameni creativi și să formăm o comunitate, iar după un an de zile pot spune cu încredere că aceasta există și crește în proporții cu fiecare om care dă o șansă atelierelor. Dovada acestei comunități constă în relațiile de prietenie care s-au format între participanți și între mine și aceștia. Ne susținem reciproc în demersuri care trec dincolo de ateliere, discutăm despre literatură și ce ne pasionează și în contexte informale, iar chiar la final de an am avut bucuria să fiu publicată, alături de două participante nelipsite de la ateliere, într-o antologie pe nume FLOAT publicată de Amy Han în Australia. Așadar, comunitatea orădeană este în strânsă legătură și cu cea din Australia, ceea ce nu poate decât să mă bucure.

– Ce urmează în 2025, al doilea an cu Words of a Feather România?

Livia Creț: Ca și în 2024, multe ateliere și colaborări! În 2025, debutul atelierelor va avea loc în cadrul Școlii altfel, la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, cu elevii clasei a VI-a, cărora le voi propune jocuri cu figuri de stil. La finele anului 2024 am organizat pentru prima oară un Quiz axat pe cultură, care a fost primit cu căldură de public, astfel că seara de Quiz cultural se va repeta o dată la două luni, la cafeneaua Oasis Garden. Cei care doresc să participe pot urmări pagina de Facebook Words of a Feather România, pe Instagram wordsofafeather romania, sau pot să îmi scrie la livia@wordsofafeather.co.

Alte repere concrete sunt: Open Mic-uri organizate în Oradea și Cluj-Napoca, ateliere de scriere creativă pentru copii în natură, în colaborare cu proiectul Cristianei Lupșea – Copilărie printre ierburi și încă altele, pe care le discut deja sau unele la care nici nu mă aștept, dar care vor veni cu siguranță.

Ce am învățat din primul an de ateliere este că atunci când ești onest și entuziast, ajungi să cunoști oameni asemeni ție, cu care legi relații frumoase, din care se nasc, la un moment dat, evenimente unice.