JB & BIHON: Domnule Blejan, v-ați asumat candidatura pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor. Ce vă recomandă pentru această funcție?

[eadvert]

CIPRIAN BLEJAN: La bază sunt inginer energetician, dar consider că că mă recomandă experiența acumulată în domeniul privat, vreme de peste 15 ani. Încă de pe băncile facultății am înființat o firmă ce oferea servicii de curățenie. Ulterior, din anul 2007 am intrat pe segmentul de construcții edilitare, domeniu în care activez și acum, cu peste 100 de angajați. Astfel, am coordonat zeci de proiecte edilitare în mai multe județe ale țării.
De asemenea, în 2012-2013 am avut o experiență și în administrația centrală, ocupând funcția de director general adjunct la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciară (ANIF), unde am condus unul dintre mai mari proiecte implementate în România, pe fonduri europene. Vorbim despre 1 miliard de euro investiți în irigații, proiect care se derulează și în acest moment.

Un aspect pe care îl consider important este faptul că, de la ANIF am reușit să diminuăm semnificativ cheltuielile pe care Ministerul Agriculturii le avea cu energia electrică necesară activității de desecare a terenurilor agricole cu risc de inundații, cum este și cazul județului Bihor, în zona Salonta – Cefa și pe Valea Ierului. Am profitat de liberalizarea pieței enegiei, reușind să reducem semnificativ facturile la energie, ce inițial aveau valori de ordinul milioanelor de euro pe lună.

Pe scurt, care sunt măsurile pe care le-ați pune în practică, la nivel județean, dacă veți fi ales?

C.B.: În mod cert, mă preocupă ridicarea nivelului de trai al bihorenilor și pun accentul îndeosebi pe cei care locuiesc în mediul rural. Este cunoscut faptul că, în continuare, în multe localități nu avem utilități. Cred că fiecare bihorean are dreptul la un drum decent până în fața porții sale. De asemenea, are dreptul la apă potabilă, canalizare, energie electrică. Sigur că aceste investiții depind în mod direct de primării, dar Consiliul Județean trebuie să se implice acolo unde este nevoie, pentru ca utilitățile să devină o realitate și la sate.

Este nevoie de un compartiment specializat în Consiliul Județean, cu rolul de a consilia și susține proiectele primarilor, cu atât mai mult cu cât există fonduri europene la dispoziție. Multe primării nu au nici măcar un proiect implementat pe fonduri europene, o situație pe care eu o găsesc ca fiind inacceptabilă. Consiliul Județean are datoria de a veni în sprijinul acestor primari, deoarece cetățenii nu pot fi pedepsiți din cauza unor blocaje ce pot apăra la nivelul primăriilor. Consiliul Județean poate face mult mai mult, fără cheltuieli majore, pentru evidențierea destinațiilor pitorești din județ, unele încă insuficient cunoscute. Azi, Consiliul Județean are două structuri care se ocupă de turism. Ambele fac același lucru, dar de fapt, nu fac nimic! Aici cu siguranță că eficientizarea este imperios necesară, pentru a nu plăti salarii fără niciun rezultat. De asemenea, avem nevoie de ușurarea accesului la actul medical de calitate, inclusiv prin înființarea unor secții exterioare ale unor spitale municipale sau orășenești, acolo unde aceste servicii se cer în comunitățile rurale mai mari. Trebuie să evităm punerea pe drumuri a bihorenilor pentru o consultație medicală de specialitate, dacă putem aduce medicul mai aproape de el, acolo unde există cerere. Trebuie implementat proiectul privind înființarea Parcului Științific și Tehnologic de la Universitatea din Oradea și, tot în domeniul educației, se cer continuate demersurile pentru consolidarea învățământului profesional, mai ales că în județul nostru, ce simte tot mai acut lipsa meseriașilor.

JB & BIHON: Cum ați dori să implicați Consiliul Județean pentru sprijinirea sportului de performanță în județul Bihor?

C.B.: Consiliul Județean trebuie să se implice mult mai mult în dezvoltarea infrastructurii sportive din județ. Programul de construire a bazinelor de înot trebuie continuat și cu alte baze sportive. Ca președinte, consider necesară realizarea, de către Consiliul Județean, a unor baze sportive moderne în municipiile și orașele din județ, care să includă terenuri de fotbal, handbal, baschet, în funcție de necesitățile locale. Totul în legătură directă cu susținerea, de către primării, a unor cluburi sportive locale, care să se folosească de infrastructura nou creată. Aceste cluburi ar trebui să furnizeze pepiniera echipelor ce ne vor reprezenta județul la vârf, în anii viitori. Mă refer la sporturi cu tradiție în Bihor, precum fotbal, baschet și – de ce nu? – handbal. Dacă tot mă întrebați despre implicarea CJ Bihor pentru susținerea sportului de performanță, consider că CJ Bihor poate și trebuie să răscumpere sigla, culorile și palmaresul FC Bihor. După care să caute parteneri privați interesați să se implice la club, astfel încât bihorenii să aibă din nou o echipă reprezentativă pentru întregul județ, nu doar pentru un oraș.

JB & BIHON: ALDE se prezintă în aceste alegeri după un traseu politic sinuos, marcat de alianța cu PSD și UDMR, la Consiliul Județean, urmată de alianța cu PNL din plenul județean, anunțată anul trecut. Care au fost motivele pentru care ați schimbat macazul?

C.B.: Deși în 2016 am format o alianță pentru patru ani, la un moment dat, anul trecut, am remarcat faptul că partenerii noștri PSD și UDMR din conducerea Consiliului Județean ne-au dat la o parte. Aceasta după ce fostul nostru coleg, Traian Bodea (încă vicepreședinte al Consiliului Județean – n.red.), a făcut pasul spre un alt partid. În acel context, nu puteam rămâne pasiv, astfel încât am ales să formăm o altă majoritate, împreună cu colegii liberali.

JB & BIHON: Care este amprenta lăsată de ALDE la nivel județean, după ce filiala condusă de către dvs. a participat la conducerea județului, în mandatul 2016-2020?

C.B.: Am susținut toate proiectele implementate în județ. Vă dau doar câteva exemple: bazinele didactice de înot din județ și noul centru sportiv de la Pădurea Neagră, continuarea parcurilor industriale din județ, noul centru de copii de la Cighid, Drumul Apusenilor și demersurile pentru formarea și susținerea Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, pentru extinderea rețelelor de gaz.

JB & BIHON: Ilie Bolojan cataloga ALDE ca fiind „un apendice”, referindu-se la alianța PSD – UDMR – ALDE din 2016, ce a lăsat PNL în Opoziție, în plan județean. Vă deranjează această etichetă?

C.B.: În 2016, eu nu eram la conducerea filialei ALDE Bihor. Aceea a fost o decizie care a funcționat, într-o primă etapă, dar ulterior funcționalitatea alianței a avut de suferit, în primul rând din cauza lipsei de comunicare și respect între parteneri.

JB & BIHON: Comparativ cu 2016, pe scena politică au apărut formațiuni noi, precum USR PLUS și Pro România, percepute ca o concurență suplimentară pentru ALDE, înaintea acestor alegeri locale. Cu ce argumente veniți în fața electoratului?

C.B.: ALDE este un partid care a demonstrat deja, în ultimii patru ani. În acest mandat am fost prezenți cu consilieri locali în 52 de comune, orașe și municipii. Avem în spate proiecte, iar aleșii noștri locali au arătat deja ce pot, în fața electoratului care i-a votat. Celelalte partide pe care le-ați pomenit nu au nimic în spate. Noi am schimbat fața unor localități, prin reprezentanții noștri. Sigur că listele de candidați pe care le propunem azi nu sunt tocmai aceleași cu cele de acum patru ani, deoarece venim și cu oameni noi, entuziaști, mulți care nu au mai făcut politică până acum.
Dar avem și oameni cu experiență. Îi pot aminti pe candidații noștri de la Brusturi și Nucet – foști primari sau pe candidații de la Măgești, Chișlaz, Boianu Mare, actualmente viceprimari. Avem liste de candidați în 67 de primării și consilii locale.

JB & BIHON: Care este întrebarea pe care și-ar pune-o Ciprian Blejan lui însuși și cum și-ar răspunde?

C.B.: Pentru ce m-am implicat în politică? Deoarece încă cred că scena politică se poate schimba. Schimbarea poate veni doar de la oameni care pot spune că au făcut ceva, în plan profesional. Este important ca schimbarea de generații să se facă nu doar prin diferența de vârstă, ci și printr-o diferență la nivelul mentalității. Avem nevoie în politică de oameni cu experiență în mediul privat, oameni care știu ce înseamnă să plătești salarii și taxe la stat, precum și ce înseamnă să conduci un colectiv. Chiar ar fi utilă impunerea unei condiții prealabile pentru oricine vrea să ocupe funcții publice de conducere: aceea de a fi condus, în prealabil, o colectivitate, în mediul antreprenorial.

JB & BIHON: Unde vă vedeți peste patru ani?

C.B.: Aș dori să trăiesc într-o țară cu o conducere mult mai responsabilă.

INTERVIU Simona Bișboacă, un președinte de Județ în sprijinul producătorilor locali

INTERVIU (Partea I) | Ilie Bolojan: „Consiliul Județean trebuie reorientat către cetățeni”

VIDEO | INTERVIU (PARTEA I) Mandatul lui Ioan Mang, definit de drumuri și de redeschiderea Muzeului Țării Crișurilor