Acestea sunt grupate sub genericul întâlnirii cu fiii satului. Prin secolul al X-lea Tulca cu împrejurimile sale făcea parte integrantă din voievodatul lui Menumorut… Se poate afirma cu certitudine că la venirea ungurilor, exista aici o populaţie românească bine conturată şi consolidată, atât ca structură de limbă, cât şi ca obiceiuri şi credinţă. Acest lucru este dovedit de faptul că limba şi-a păstrat structura predominant romanică, maghiarismele intrate în graiul local n-au reuşit să schimbe această structură. Se pune problema când a apărut aşezarea şi de unde vine euconimul ei. Date legate de cele două probleme puse în discuţie nu avem decât atestarea din 1215. Versiunea orală menţionează primele locuinţe ca fiind ridicate pe locul numit Dâmbuţ. Această versiune îşi are raţiunea ei, şi anume: locul fiind mai ridicat, apăra locuinţele de şuvoaiele de apă şi de terenurile mlăştinoase din jur şi în faptul că în această zonă (sud-estică) se găsea singura sursă de apă potabilă necesară populaţiei, numită „La Izvoare”. Această sursă a alimentat aşezarea sute de ani până la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX când au fost construite primele fântâni arteziene. De menţionat că izvorul funcţionează şi astăzi fără să fi secat vreodată”, se arată în monografia localităţii.
Fanfara Bisericii Baptiste din Tulca deschide sărbătoarea la orele 12:30 cu o suită de cântece înălţătoare. Urmează apoi Ansamblul folcloric Ardeleana cu un program folcloric de dansuri şi cântece populare, susţinute de Larisa Gorun, Mădălina Bulzan şi Doru Mădălin, dar şi de interpretele originare din Tulca: Viorica Bulzan şi Elvira Lerenţiu. Ansamblurile Nuntaşii Bihorului şi Crişana, Simona Briscan, Radu Barbura, Claudiu Borza, Florica Tomoioagă şi Cosmin Marta, Radu Moş, Stelele Bihorului şi Alex de la Orăştie sunt prezenţi pe afişul evenimentului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!