Deputatul Cseke Attila (UDMR) propune modificări ale textelor legale ce reglementează emiterea Ordinelor de protecţie a persoanelor supuse violenţei altor persoane. Aceasta deoarece deputatul constată „inadvertenţe şi practici neunitare în aplicarea legii”.
Bazându-se pe un raport al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum şi în baza unui studiu întreprins de şase ONG-uri, Cseke propune, în esenţă, urgentarea judecării, dar şi a comunicării deciziilor judecătoreşti, pentru a fi puse în aplicare, dar şi stabilirea, prin lege, a unei distanţe-standard de protecţie, propusă pentru 100 de metri. „În multe cazuri nu se judecă cu celeritate. La instanţele de fond găsim soluţii date în 174 de zile, deşi scopul este de a îndepărta o stare de pericol”, arată iniţiatorul.
Iată ce mai propune Cseke, în baza raportului CSM: urgenţa judecării cauzelor pe fond să fie valabilă şi la căile de atac, inclusiv în privinţa caracterului privat al şedinţei de judecată din camera de consiliu. De asemenea, Cseke propune ca termenul comunicării deciziei emiterii Ordinului de protecţie să fie schimbat, pentru a fi mai puţin evaziv. „Au fost cazuri când nu s-a comunicat cu celeritate hotărârea instanţei către Poliţie. Avem un caz la Iaşi unde au trecut 60 de zile! De aceea, propun ca în loc de termenul „îndată”, să se scrie expres în lege că în ziua luării Ordinului de protecţie, instanţa să şi comunice Poliţiei hotărârea”, transmite fostul ministru, adăugând că iniţiativa sa vine ca urmare a cazurilor întâlnite în audienţe.
Propune 100 de metri
În baza studiului făcut de ONG, s-a observat că se lasă la aprecierea judecătorului distanţa stabilită prin Ordinul de protecţie. „Au fost cazuri în care s-a pronunţat o distanţă de 1,5 – 5 metri. Însă, în asemenea cazuri nu am înlăturat nicio stare de pericol, deoarece cel împotriva căruia s-a emis Ordinul e lângă tine zi şi noapte. Sunt şi sentinţe cu 50, 100 şi 500 de metri distanţă! De aceea, propun ca în toate situaţiile distanţa să fie de 100 de metri”, crede deputatul de cuviinţă, precizând că a plecat de la faptul că majoritatea deciziilor sunt, totuşi, pentru distanţe între 50 şi 100 de metri.
De obicei, cer femeile
Între-un studiu publicat de şase ONG-uri în decembrie 2013, se arată că până în 30 septembrie 2013, în România, la instanţele de fond, din 2.453 de cereri pentru emiterea unor Ordine de protecţie, 1.070 erau admise. Adică un procent de 43,6% de admisiune. Studiul respectiv a fost realizat de următoarele ONG: Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, Asociaţia ANAIS, Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen Filia, Asociaţia Front, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Asociaţia Transcena.
De asemenea, arată deputatul, din raportul Inspecţiei Judiciare a CSM, nr. 1.609/2014, se arată că între mai 2012 şi mai 2014 au fost introduse 4.305 asemenea cereri. Dintre acestea, 3.629 erau pe rol la instanţele de fond şi 676 pe căile de atac, adică 18,6%.
91% dintre cereri vin de la persoane de sex feminin, iar 9% de la bărbaţi, dar nu neapărat pentru cazuri tradiţionale soţ-soţie. Sunt situaţii de violenţă între copil şi mamă (copil agresor), tată-mamă-copil, fraţi-surori. La 87% dintre instanţele româneşti cu competenţă există cel puţin o cerere pentru emiterea unui Ordin de protecţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!