Anunțul a fost făcut în cadrul unei întâlniri cu presa din timpul Săptămânii Culturii Maghiare, de către preşedintele Fundației pentru Școală Cluj –Napoca, proprietar al Palatului Sonnenfeld, Zoltán Nagy, de Ödön Szabó, preşedintele executiv al UDMR Bihor și de arhitectul Kim Attila.
[eadvert]
Clădirea, una dintre cele mai reprezentative din Oradea a intrat în proprietatea Fundației pentru Școală în 2019, după ce proprietarul anunțase încă din 2013 că dorește să o înstrăineze.
Banii pentru achiziționarea imobilului au venit de la Guvernul din Budapesta, iar suma vehculată e de 2,47 miliarde forinți.
Noul proprietar a făcut demersuri pentru ca Palatul Sonnenfeld să devină clădire de patrimoniu.
„Aceasta înseamnă că Palatul Sonnenfeld intră în patrimoniul cultural, la fel ca Cetatea Oradea, Casa Adorjan. Imobilul se preta la a deveni unul de patrimoniu datorită elementelor de arhitectură de asemenea valoare, dar și fiindcă aici au fost folosite pentru prima dată tehnologii noi, inovatoare, aici a fost tipografia Sonnenfeld, una dintre cele mai mari tipografii din acea perioadă ”, a explicat Szabo Odon, istoric de formație.
Conform OradeaHeritage, „Palatul are o fațadă simplă, arhitectul utilizând un lexic ornamental neoclasic, empire vienez. Deasupra porții se găsește un timpan semicircular – câmpul cu soare fiind simbolul familiei Sonnenfeld. Elementele decorative sunt amplasate între etajele doi și trei: siluete de copii și ornamente florale. Deasupra rezalitului central se găsește o lucarnă ovală cu emblema familiei Sonnenefeld flancată de statui de copii – replica elementului decorativ pe fațada palatului”.
Pentru a renova și recompartimenta imobilul care își schimbă destinația din spațiu pentru locuințe în spațiu cultural, birouri și alimentație publică, noul proprietar a apelat la arhitectul care e Comisarul României la Bienala de la Veneția, edițiile 2015 până în prezent.
Attila Kim a fost cordonatorul și arhitectul tuturor edițiilor Romanian Design Week (2013 – prezent), și a fost arhitectul mai multor expoziții design contemporan românesc în cadrul Stockholm Design Week, Viena Design Week, London Fashion Week și London Architecture Festival.
Are o vastă experiență în proiectare de expoziții culturale, restaurare și proiecte de arhitectură, nominalizat de trei ori pentru premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene, Premiul Mies van der Rohe (2009, 2011, 2017), este câștigător al mai multor premii naționale în cadrul Bienalei de Arhitectură București și Bienalei de Arhitectură Transilvania (11 premii și 13 nominalizări) și pentru premiul de arhitectură contemporană Iacov Chernikhov, Moscova.
În 2016 Attila Kim a fost distins cu Arts and Society Leadership Award de Aspen Institute pentru contribuția adusă culturii românești, pentru promovarea României pe plan internațional și sprijinul acordat dezvoltării patrimoniului cultural. Din portofoliul lui Attila Kim face parte printre altele expoziția Adrian Ghenie: Darwin’s Room la Bienala de la Veneția.
Attila Kim a explicat că la parterul palatului vor fi o bibliotecă și o cafenea, precum și un restaurant, curtea interioară va fi complet reconstruită, acolo va fi o sală de concerte. Sala de repetiții de deasupra sălii de concert va fi accesibilă și din partea nouă a clădirii, care va găzdui vestiarele și toaletele, dar se vor construi și camere de oaspeți și un apartament de oaspeți.
La primul etaj al palatului se va înființa centrul cultural maghiar. La etajul doi, unde au existat locuințe până acum, va fi amenajată o galerie de artă contemporană cu trei spații expoziționale, depozite și birouri, urmând ca la etajul trei să fie amenajate birouri de închiriat.
Palatul Sonnenfeld este un complex de clădiri din beton armat şi cărămidă. Gabriel Sonnenfeld, strănepotul primului proprietar, Adolf Sonnenfeld, care deţinea o tipografie a făcut o prezentare a imobilului pentru Ora de arhitectură. Acesta explica faptul că suprafaţa construită depăşeşte 5.000 mp, iar parterul a fost împărţit în 6 spaţii comerciale. Etajul I are o sală de peste 160 mp, dar şi alte spaţii polivalente, iar etajele II şi III au fost compartimentate în 6 apartamente.
Familia Sonnefeld a locuit la primul etaj, în timp ce apartamentele de la etajele superioare au fost închiriate.Medici, scriitori, avocați , pictori au locuit acolo.Clădirea a fost naționalizată în perioada comunismului, iar după 1989 acolo au locuit oameni ai străzii, asistați social, care au devastat imobilul.
Abia în 2009, Gabriel Sonnenfeld şi unchiul său, Adam Friedlander, exponenți ai uneia dintre cele mai vechi și importante familii de evrei din Oradea, au recuperate proprietatea, au refăcut-o cu gândul de a o vinde și sperând că viitorul proprietar îi va reda strălucirea.
Încă de la început, noii proprietari au droit ca centrul cultural să fie un imobil cunoscut comunităţii maghiare din Oradea. Ori, Palatul şi tipografia Sonnenfeld, vechi de 100 de ani, au intrat în conştiinţa publicului ca un loc iconic datorită activităţilor Teatrului Szigligeti şi cafenelei Moszkva.
Zoltán Nagy a spus că „autorizația de construire necesară a fost emisă de administrația locală în ianuarie 2022. Emblematica clădire din centrul Oradei va fi un spațiu comunitar care să găzduiască cultura maghiară și inițiativele comunității maghiare din Oradea. De aceea s-a considerat important ca acesta să fie prezentat în cadrul unei serii de ceremonii înainte de Ziua Culturii Maghiare.
„În următoarele decenii, unul dintre cele mai importante spații din viața comunității orădene va fi acesta, un loc unde ne dorim să organizăm multe evenimente și experiențe …Vom avea un spațiu care aparține comunități maghiare din Oradea”, a declarat Szabo Odon.
Lucrările de fond au început în octombrie 2019, dar au fost întâmpinate multe obstacole, unul dintre acestea fiind provocat de faptul că este un palat proiectat și construit în urmă cu mai bine de o sută de ani, care este departe de a îndeplini standardele moderne de securitate la incendiu”.8 luni a durat obținerea autorizației pentru siguranța la incendii, condiție care trebuia îndeplinită pentru a obține autorizația de construcție.
Faptul că imobilul avea o singură intrare și o singură ieșire, a generat obligativitatea de a genera noi căi de evacuare suplimentare.La aceste probleme s-au adăugat cele privind pozițiile din cărțile funciare care nu corespundeau stării de fapt.
Printre limitările viitorului centru cultural al maghiarilor se află faptul că complexul nu poate găzdui mai mult de 447 de persoane simultan sau că evenimentele pot avea loc doar la sfârșitul săptămânii.
Trimite articolul
XSA intelegem ca doar comunitatea maghiara are voie sa intre in aceasta cladire ?
-
Mai bine tāceai,esti prost si needucat.
-
Poate se face o parcare in locul ei
-
Parcare? loc ideal pt. statuia zeului tau idiot din nastere,demolatorul ilegal,parazitul bihorean.
-
-
-
Se pare că da, cf declarației: “Vom avea un spațiu care aparține comunități maghiare din Oradea”, a declarat Szabo Odon”. Ca și când până acum ei nu au avut acces nicăieri sau nu mai erau clădiri retrocedate către ei. Lndc-ului ii place sa accentueze unele lucruri, fără să gândească ce sens ajung să aibă cuvintele sale.
-
m…da bine zici, s-a mai retrocedat cate o cladire, cam 10% din totalul lor care trebuiau retrocedate.
-
Da, voi cu neamu vostru de naționaliști grețoși ați construit tot Ardealu, așa că vi se cuvine integral – mindent vissza. Noroc cu fraieru român! Alții v-ar fi dat tot prin gură…
-
e foarte frustrant sa te plimbi cu bicicleta furata in fata proprietarului, asa-i ? 🙂
-
-
-
Un bloc nou ar arata mai bine decat ruina asta. Asa ar avea voie si romanii inauntru
Se pare că da, cf declarației: “Vom avea un spațiu care aparține comunități maghiare din Oradea”, a declarat Szabo Odon”. Ca și când până acum ei nu au avut acces nicăieri sau nu mai erau clădiri retrocedate către ei. Lndc-ului ii place sa accentueze unele lucruri, fără să gândească ce sens ajung să aibă cuvintele sale.
Udemeristi sau cu alte cuvinte niste idioti separatisti, segregationisti, retrograzi, primitivi.
Faptul ca apartine ‘comunitatii maghiare’ nu inseamna ca romanii nu vor avea acces. Sunt gata sa pariez pe asta.
Personal as merge mai des la un centru cultural romanesc. Unde este el?
Avem in schimb parcari etajate care stau goale – apropos ar merita un articol subiectul.
Si spatii goale in cetate (renovate pe bani multi).
Dar CINE s-o faca? la noi la romani, culturnicii se aleg pe selectie negativa, de cumetrie securista.