Reggeli Újság a publicat pe 27 martie o invitaţie a organizaţiei de tineret Erdélyi Magyar Ifjúsági (EMI) Oradea. Invitaţia se referă la dezvelirea, sâmbătă, a unui bust a lui Wass Albert în localitatea ungară Csanádpalota (20 km de Nădlac). S-a anunţat participarea nepoatei lui Horthy Miklós – Horthy Eva, a scriitorului Zétényi-Csukás Ferenc, autor al unei cărţi despre fiul lui Horthy Miklós, precum şi a unor rude ale lui Wass Albert.
Bustul a fost realizat de orădeanul Glatz Sándor, un nostalgic al Ungariei Mari după cum rezultă din pagina sa de Facebook, dar pe care nu l-am putut contacta telefonic.
Despre contele Wass
Contele Wass Albert de Czege s-a născut în 1908, în Valaszuton (azi Mureşenii de Câmpie), lângă Cluj-Napoca. În 1927 îşi publică primele versuri, iar în 1931 Teatrul din Târgu Mureş îi pune în scenă o piesă.
În război, contele Wass a fost ofiţer de informaţii în Armata ungară, însărcinat cu raportarea abuzurilor comise împotriva minorităţilor.
Din arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington reiese că Albert Wass şi tatăl său, Endre, i-ar fi instigat în septembrie 1940 pe militarii hortyşti să ucidă trei români şi două evreice din localitatea Sucutard (judeţul Cluj), precum şi alţi 11 oameni din satul vecin Mureşenii de Câmpie (Imbuz). Wass a fost bănuit că ar fi avut un rol din umbră şi privind masacrarea, la Sărmaş, a 126 evrei şi 15 români.
Spre finele războiului, părăseşte România refugiindu-se în Germania.
În 1946, Tribunalul Poporului Cluj îl condamnă pe Wass Albert şi pe tatăl său la moarte în contumacie pentru crime împotriva umanităţii, sentinţă confirmată şi de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.
„Adoptat” de SUA
Totuşi, interesant este că, deşi susţin cauza evreilor, Statele Unite ale Americii îl adăpostesc pe Wass până la moarte.
Astfel, în 1951, Wass Albert pleacă la New York iar în 1952 se mută în Florida, devenind colaborator al postului de radio Europa Liberă. În 1957 obţine cetăţenia americană şi predă limbi străine la Universitatea din Florida.
În 1998 se sinucide prin împuşcare. Editura ungară Krater îi publică postum autobiografia „Numele acuzatului Wass Albert”. În 2006, Editura Mentor îi publică operele complete. În paralel, atât fiul său cât şi lideri ai vieţii politice maghiare îi solicită reabilitarea, inclusiv prin revocarea sentinţei date de Tribunalul Poporului din Cluj. Însă în martie 2008, Curtea de Apel Cluj respinge cererea de revizuire formulată de fiul Andreas Wass.
Deşi încă este considerat criminal de război, Albert Wass este omagiat prin statui amplasate atât în comunităţi maghiare din România cât şi în Ungaria. Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA) a reclamat la Parchetul Înaltei Curţi amplasarea unora dintre statui în spaţii publice.
Citiți principiile noastre de moderare aici!