Anunțul este făcut de președintele executiv al UDMR Bihor, deputatul Szabó Ödön. Acesta anunță că proiectul de ocolire a orașului Valea lui Mihai a fost prins pe finanțare europeană – Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020 – în urma unor discuții purtate cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.
Varianta ocolitoare a orașului din zona de nord-vest a județului Bihor urma să se întindă pe 8 kilometri lungime, iar lucrările sunt estimate la 79,8 milioane de lei.
Traseul Centurii
Centura urmează să ocolească Valea lui Mihai prin sudul localității, se va intersecta cu drumul care duce spre satul Galoșpetreu, pentru ca, în cele din urmă, să revină, la vest de oraș, în DN 19. Centura va fi utilă atât celor care doresc să ajungă la vama cu Ungaria, respectiv pentru cei care circulă pe DN 19 Oradea – Satu Mare și vor să evite intrarea în Valea lui Mihai.
Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean, în timpul mandatului lui Pásztor Sándor, studiul de fezabilitate fiind realizat de Agenția de Dezvoltare Durabilă a județului, condusă de Vitályos Barna.
[eadvert]
„În discuțiile care au avut ca temă proiectele de dezvoltare din județului Bihor dintre colegul nostru Cseke Attila, ministrul dezvoltării și Cătălin Drulă, ministrul transporturilor a fost analizată necesitatea demarării unor lucrări pentru centurile ocolitoare ale unor orașe din județul Bihor. Trebuie să remarc implicarea ministrului Cseke Attila pentru proiectele importante ale județului și, mai ales, să îi mulțumesc ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, pentru operativitate și că a înțeles importanța acestui proiect și astfel poate fi demarată o investiție importantă pentru Valea lui Mihai”, a declarat cu această ocazie președintele executiv al UDMR Bihor, Szabó Ödön.
Fluență pe DN 19
Odată ce va fi realizată și această centură, toate cele trei orașe de pe relația Oradea – Satu Mare, anume: Săcueni, Valea lui Mihai și Carei vor avea variante ocolitoare pentru traficul auto.
Trimite articolul
XCenturile ocolitoare nu se fac pe criterii etnice.
Firmele fug sã plãteascã creşã, gradiniţã, pe salariat.
(de multe ori salariul salariatului nici nu este cât plata de creşã, grãdiniţã).
Cum ar fi cu modelul suedez în loc de modelul finlandez?