Impozite mărite de douăzeci de ori!

Tot mai mulţi orădeni sunt revoltaţi de nivelul impozitelor pe care le au de plătit în acest an către Primărie. Cei ce au spaţii în care se desfăşoară activităţi economice s-au trezit cu un impozit de douăzeci de ori mai mare. Adică cu 2.000%! Directorul economic adjunct al Primăriei, Sorin Iacob, este la curent cu această situaţie şi transmite că se analizează posibilitatea scăderii procentului de impozitare. Nu se ştie, însă, când, cum şi cu cât, deoarece grija pentru încasările Primăriei este mare, în aparatul administrativ local.

Este vorba despre impozitarea diferenţiată a spaţiilor ce aparţin persoanelor fizice. Dacă până acum, o persoană fizică plătea pentru spaţiul pe care îl deţine 0,1% din valoarea de impozitare existentă în grija Primăriei, indiferent de destinaţia spaţiului, acum s-a întors foaia. Dacă spaţiul pe care îl deţine persoana fizică este folosit de o firmă sau PFA pentru o activitate economică, proprietarul persoană fizică trebuie să plătească pentru acel spaţiu nu 0,1%, ca până acum, ci 2% valoarea de impozitare a spaţiului, ce figurează în grila de impozitare a Primăriei! De aici şi impozitul crescut de 20 de ori, care le provoacă palpitaţii multor orădeni, în aceste zile. Sunt atinşi, în general, cei care şi-au făcut o firmă/PFA în propriul apartament sau casă ce are activitate economică acolo, precum şi cei care au închiriat spaţiul respectiv unei firmei/PFA pentru ca acea persoană juridică să desfăşoare activitate economică în acel spaţiu.

„Le-am şi spus chiriaşilor mei că renunţ să mai dau spaţiul în chirie, decât să plătesc asemenea impozite uriaşe la Primărie”, ne-a declarat orădeanul C.H., proprietarul unui asemenea spaţiu pe strada Cuza Vodă.

La Oradea 1%, la Cluj 0,2%

Codul Fiscal a introdus această impozitare diferenţiată a spaţiilor deţinute de persoanele fizice, în funcţie de destinaţia dată acestora. Un Cod Fiscal pus la cale anul trecut de Guvernul Ponta, negociat şi asumat de către toate partidele şi pus în aplicare, iată, de către Guvernul Cioloş.

Astfel, avem un impozit de 0,1% din valoarea stabilită în grila Primăriei pentru spaţiilor „cu destinaţie rezidenţială” – adică pentru locuit. Şi avem impozit de 2% raportat la valoarea spaţiului din aceeaşi grilă municipală, pentru spaţiile „cu destinaţie nerezidenţială” sau „destinaţie mixtă”, acolo unde se poate distinge cât din spaţiu este folosit pentru locuit şi cât pentru activitate economică.

Edilii oraşului transmit, practic, că oamenii au o portiţă, deoarece Codul Fiscal introduce o altă prevedere, potrivit căreia, pentru imobilele reevaluate de experţi evaluatori autorizaţi, impozitul pe spaţiul cu destinaţie nerezidenţială sau mixtă poate varia de la 0,2% la 1,3% din valoarea arătat în raportul de evaluare al evaluatorului autorizat (lista acestora, pe judeţe, se găseşte pe site-ul ANEVAR: nou.anevar.ro).

Aici intră Primăria Oradea în joc: la stabilizarea procentului din marja oferită de Codul Fiscal, între 0,2% şi 1,3%. Iar cota stabilită de Primăria Oradea pentru 2016 şi aprobată de Consiliul Local a mers spre plafonul maximal. Adică fix 1% din valoarea spaţiului, evaluată de expertul evaluator autorizat. Ceea ce, iarăşi, se traduce iarăşi cu o majorare consistentă a impozitului, în marea majoritate a cazurilor. De aceea, prin comparaţie, Primăria Cluj-Napoca a preferat să stabilească o cotă de 0,2% impozit din valoarea reevaluată de expert, Timişoara şi Arad 0,6%. Sibiul şi Constanţa au ales să pună 1%, la fel ca Primăria Oradea, ne-a transmis directorul economic adjunct al Primăriei, Sorin Iacob.

Se răzgândeşte Primăria?

De altfel, Iacob recunoaşte că mulţi orădeni se regăsesc acum într-o situaţie total neplăcută, cu impozite crescute cu mii de lei, datorate Primăriei pentru aceleaşi spaţii pe care le deţineau şi anii trecuţi. Sorin Iacob anunţă, însă, în premieră pentru JB şi Bihon că Primăria ar putea scădea procentul de 1% stabilit pentru spaţiile destinate activităţilor economice, raportat la valoarea imobilului din evaluarea expertului autorizat.

„Da, sunt sume mari. Însă am înţeles că se analizează o posibilă modificare. S-ar putea să intervină o modificare”, declară Iacob pentru JB şi Bihon.ro. Acelaşi Iacob se teme, însă, ca nu cumva scăderea cotei de la 1% să scadă prea mult veniturile Primăriei şi să afecteze construcţia bugetară întocmită pentru 2016. An în care Primăria are o foame majoră de bani, după toate proiectele implementate în oraş, ce au necesitat cofinanţări grase de la bugetul local. „Dacă facem o modificare, trebuie avut grijă ca încasările să nu vină sub cele de anul trecut”, atenţionează Iacob.

Pare imposibil ca bugetul local să aibă venituri mai mici din impozitele pe spaţii, câtă vreme Codul Fiscal a venit cu prevederi ce măresc această fiscalitate, însă directorul economic adjunct se teme ca nu cumva reevaluările imobilelor să aducă valori de impozitare mult mai mici decât cele prevăzute azi în grila Primăriei. Aşadar, implicit, raportând procentual, un impozit mai mic decât cel aplicat prin raportarea la valoarea din grila Primăriei. „Din 30 de raporte de evaluare pe care le-am văzut, în patru – cinci cazuri se plăteşte mai puţin decât anul trecut”, susţine Iacob, încercând să-şi argumenteze poziţia prin valorile mici la care au fost reevaluate unele spaţii de către experţii evalutori, mergându-se doar pe principiul costului.

O simulare relevantă

Totuşi, grija lui Iacob pentru încasări este de natură să ridice semne de întrebare, dacă apelăm la o  analogie logică privind evaluarea riscurilor pentru municipalitate:

– dacă anul trecut toţi proprietarii de imobile persoane fizice plăteau 0,1% din valoarea de impozitare stabilită de grila Primăriei, în situaţia improbabilă în care Primăria Oradea ar opta pentru scăderea procentului de impozitare pentru spaţiile destinate activităţii economice de la 1% la 0,2%, cât este la Cluj-Napoca;

– atunci riscul Primăriei de a încasa sume mai mici în 2016 decât în 2015 pentru aceste spaţii cu destinaţie economică este direct proporţional cu riscul ca rapoartele evaluatorilor autorizaţi să reevalueze imobilele în cauză la sub jumătate din valorile imobilelor prevăzute azi în grila Primăriei;

– dacă, în schimb, Primăria Oradea ar decide să scadă impoziul de la 1% la 0,6%, precum Timişoara şi Arad, atunci în 2016, PMO ar ieşi pe pagubă cu aceste spaţii doar dacă evaluările experţilor autorizaţi ar scoate imobilele la valori de şapte ori mai mici decât valorile din grila Primăriei;

– în situaţia de azi, cu un impozit de 1% pe spaţiile cu activitate economică raportat la valoarea fixată de un raport al unui evaluator autorizat, dacă valoarea din raport corespunde cu cea din grila Primăriei, impozitul creşte de zece ori, adică cu 1.000% faţă de 2015; Dacă, în schimb, proprietarul nu îşi face reevaluarea, ce l-ar costa câteva sute bune de lei, impozitul i se măreşte de 20 de ori, cu 2.000%, raportat la valoarea din grila Primăriei.