Nu mai puţin de 139 de modificări şi 236 de prevederi noi au fost introduse în Codul fiscal în acest an, o lege a cărei modificare ar trebui anunţată cu cel puţin şase luni înainte de intrarea în vigoare.
„În primele 11 luni şi jumătate din acest an cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 862 de acte normative cu aplicabilitate generală (309 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 107 Ordonanțe de Urgență, 428 de Hotărâri de Guvern), fără luarea în calcul a ordinelor emise de ministere/agenții și a altor reglementări. Peste 45% din legile și ordonanțele adoptate au afectat direct şi semnificativ întreprinderile, inclusiv IMM-urile (legislația fiscală, declarațiile și contribuțiile obligatorii, etc.).
Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze și anul acesta pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est), în timp ce în ţările vecine tendinţa este de simplificare şi asigurare a unui cadrul legislativ stabil şi predictibil, condiție esențială pentru investitori”, sunt de părere reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Efecte negative
Modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor: creșterea fiscalității, creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii; efort semnificativ de implementare a reformelor legislative; creșterea cheltuielilor de personal; dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Aceste modificări au dus la creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice, unele firme trecând la restructurări (concedieri individuale sau colective). De asemenea, au fost generate probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. „Încrederea în sistemul fisca este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții”, sunt de părere reprezentanţii IMM-urilor.
Tot ca efecte a instabilităţii legislative din acest an, în perioada ianuarie – septembrie 2018, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut cu 5,7%, însumând 3 517 milioane euro (comparativ cu 3.731 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2017).
Societăţile cu capital străin nou înfiinţate în perioada 01.01.2018 – 31.10.2018 sunt mai puține cu 177 comparativ cu perioada similară din 2017. Numărul total de înmatriculări de firme a scăzut cu 8.457, în vreme ce numărul insolvenţelor, suspendărilor şi radierilor este mai mare.
Solicitări
CNIPMMR solicită iniţierea unui Program REFIT de simplificare a cadrului legislativ din România, similar cu Programul REFIT inițiat de către Comisia Europeană în anul 2002, care să asigure codificarea, reformarea legislaţiei, abrogarea şi eliminarea actelor normative inutile și irelevante, revizuirea şi retragerea unor acte în curs de elaborare, înlocuirea actelor obligatorii din punct de vedere juridic cu alternative mai puțin stricte, cum ar fi acordurile voluntare.
Pentru perioada 2019-2020, CNIPMMR solicită trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate țări europene reușesc să-l respecte, asigurarea unui cadru legal stabil, predictibil și rezonabil ca și condiție esențială pentru investitori, respectarea principiilor reglementării inteligente un proces decizional deschis și transparent. „Gândiţi întâi la scară mică”, le cele CNIMMR guvernanţilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!