IMM-urile sunt îngrijorate de efectele creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2019 la 2.080 de lei, respectiv la 2.350 de lei pentru persoanele cu studii superioare şi 3.000 de lei pentru domeniul construcţiilor.
Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în perioada 10 – 17.01.2019, pe un eşantion de 387 de respondenţi, 74,30% dintre aceştia își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diverse criterii. 48% din respondenți susțin că această creştere a salariului minim va aduce dificultăţi întreprinderilor.
La întrebarea „Ce dificultăți veți întâmpina ca urmare a creșterii salariului minim pe economie începand cu 1 ianuarie 2019?”, au fost evidențiate în mod preponderent: scumpirea prețului produselor și serviciilor (61,40%), scăderea profitului (47,10%), concedierea unor salariați (42,90%), scăderea competitivității (27,40%) și pierderea unor contracte/piețe (21,40%).
Nu mai puţin de 42,90% din respondenți evidențiază riscul necesității unor concedieri, ca urmare a creşterii salariului minim. 82,10% au menționat că pot fi disponibilizați între unul și cinci salariați.
Pe de altă parte, întrebaţi dacă „Creșterea salariului minim pe economie va avea ca efect creșterea și a altor salarii decât cele minime la nivelul întreprinderii dvs.?”, 60,30% dintre cei chestionaţi au evidențiat efectul creșterii și a altor salarii decât cele minime.
Reprezentanţii IMM-urilor consideră că majorarea salariului minim trebuie făcută pe baza unei fundamentări riguroase, pe criterii obiective: 73% solicitând realizarea unui studiu de impact, 60,80% evidențiind importanța consultării confederațiilor patronale și 50% au solicitat aplicarea testului IMM.
Pentru a putea fi asigurată creşterea salariului minim pe economie, IMM-urile consideră că ar trebui luate o serie de măsuri. 64% dintre cei chestionaţi cred că ar trebui redusă fiscalitatea, 52% că ar trebui redusă birocraţia, 48% că ar trebui stimulate investiţiile şi 44% că ar trebui introdus impozit zero pentru veniturile din salariul minim.
Suprataxarea băncilor
CNIPMMR nu susţine măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității. „Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va avea efecte negative asupra mediului de afaceri: băncile vor transfera costurile către clienți, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor pentru companii (în special pentru microîntreprinderi), vor scădea creditele nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică. În condițiile în care inflația anuală este peste 3% (așa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% – pragul de referință care a intrat în vigoare), evoluția în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1 pp (punct procentual) peste media inflației”, sunt de părere reprezentanţii IMM-urilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!