Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) susține că 55 dintre cele 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei pentru susținerea mediului de afaceri au un grad de implementare de 0%.
[eadvert]
CNIPMMR a analizat Programul de Guvernare 2020-2024, asumat de alianţa de guvernare, din punct de vedere al măsurilor propuse de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pentru susținerea și dezvoltarea mediului de afaceri.
Analiza a fost făcută având în vedere starea actuală a antreprenorilor, „grav afectați de criza economico-sanitară provocată de virusul Covid 19 și nemulțumirile acestora față de pasivitatea/inactivitatea ministerului de resort”.
Una dintre concluziile la care s-a ajuns în urma analizării celor 57 de măsuri propuse de Ministerul Economiei, antreprenoriatului şi Turismului pentru mediul economic este faptul că 55 dintre măsurile analizate au stadiu de implementare 0%, „ministerul neinițiind niciun demers pentru punerea lor în aplicare”.
Implementare 0%
Printre acestea se numără, conform CNIPMMR, granturi pentru investiții pentru microîntreprinderi, granturi pentru sporirea competitivității IMM-urilor, acordarea de ajutoare de minimis în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, realizarea de programe de sprijinire a Start-Up-urilor, definitivarea legislației pentru sprijinirea activităților închise din centrele comerciale, crearea unei interfețe unice pentru antreprenori în care să se prezinte toate oportunitățile de finanțare existente.
Alte măsuri aflate în aceeași situație sunt: elaborarea unei strategii de comerţ exterior, dezvoltarea Organizațiilor de Management ale Destinațiilor (OMD) și asigurarea cadrului legal prin care acestea pot să constituie bugete proprii din taxe specifice destinațiilor și din programe naționale de finanțare, prelungirea programului de acordare a tichetelor de vacanță pentru angajații din sectorul public și cel privat, o noua lege a Turismului.
CNIPMMR susține că două dintre măsurile analizate au fost realizate parțial, procentul de implementare fiind de 15%.
„Măsura acordării de sprijin financiar în contextul crizei provocate de Covid-19, cunoscută sub denumirea de măsura 1, 2 și 3 adresată IMM-urilor, este realizată în proporție de 25%, astfel: Măsura 1: 59%, 29.250 solicitări procesate, 19.600 solicitări admise, 17.271 solicitări plătite; Măsura 2: 17% 19.527 solicitări procesate din total 22.226, 16.749 solicitări admise, 3.764 solicitări plătite; Măsura 3: 0% 27.736 de solicitări, niciuna procesată. Program blocat”, se arată în comunicat.
De asemenea, măsura acordării unui ajutor de stat operatorilor din turism și Horeca în 2021 pentru compensarea pierderilor înregistrate în 2020 a fost realizată în proporție de 5%, până la această dată având doar actul normativ care o reglementează (OUG nr. 10/2021) și o primă rundă de consultări cu privire la Ghidul de Implementare a Schemei de Ajutor pentru Horeca, susțin reprezentanții CNIPMMR.
„Prin urmare, această lipsă de inițiativă din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului afectează grav mediul de afaceri și nu ajută la relansarea economiei, din analiza făcută rezultând un grad de îndeplinire a obiectivelor propuse de doar 3,5%”, se mai precizează în comunicatul CNIPMMR.
Ioan Mintaș, primvicepreședinte al CNIPMMR, este de părere că întârzierea implementării a majorității măsurilor propuse se datorează, pe de o parte lipsei banilor care trebuie să vină de la Uniunea Europeană, iar pe de altă parte, lipsei hotărârilor de Guvern pentru punerea în aplicare a acestor măsuri.
Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene, crede că Guvernul nu are buget pentru aceste măsuri și că Guvernul joacă un fel de teatru, pentru s-ar fi ajuns la fundul sacului în ceea ce privește banii. „Guvernul propune o serie de măsuri, pe hârtie totul este bine, în faza de promisiuni, dar când vine vorba de implementarea lor, acest lucru lasă de dorit. Cred că, cu bună știință, Guvernul joacă un fel de teatru”, spune Dan Octavian.
Reluarea Măsurii 3
Ca un fel de răspuns la criticile CNIPMMR, ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunțat luni că merge mai departe cu intenția de a relua de la zero înscrierile la Măsura 3 – granturi de investiții de câte 50.000-200.000 de euro pentru firme, și anunță trei modificări care se vor face la reluarea sesiunii: secretizarea ermetică a procentelor de cofinanțare introduse în aplicație de către beneficiari, până la terminarea sesiunii de înscriere; eliminarea cheltuielilor eligibile cu imobiliarele și introducerea unor noi coduri CAEN eligibile, care au fost prevăzute prin legea 220/2020, prin care s-a modificat OUG 130/2020.
„La Măsura 3 erau trei tipuri de probleme. Prima, și cea mai mare, a fost confidențialitatea în procesul de depunere, care s-a rezolvat. A doua problemă era legată de conflictul de constituționalitate între OUG 130/2020 și OUG de prorogare a Legii 2020/2020, care a introdus noi coduri CAEN. Asta înseamnă un conflict constituțional între Guvern și Parlament. S-au scos și imobiliarele. Asta este ceea ce am susținut noi, AFB. Ceea ce ei discută acuma, cu noile criterii, nu se poate aplica, pentru simplul motiv că Legea 220/2020 nu produce efecte, până nu se clarifică ce se întâmplă cu ordonanța de prorogare. Și numai Parlamentul poate clarifica. Părerea mea este că le convine situația. La nivel de comunicare politică ei sunt foarte buni, dar, în realitate, în spatele acestor caramboluri legilsative, voite, eu cred că nu sunt bani”, a declarat Dan Octavian.
Ioan Mintaș, ne-a precizat că modificările făcute la Măsura 3, o parte au fost făcute de CNIPMMR la întâlnirea cu premierul. „În ceea ce privește introducerea de noi coduri CAEN, noi am propus să mergem pe bani mai puțini pentru mai multe firme. Pentru că în trimestrul I și-au închis activitatea circa 110.000 de firme la nivel de țară”, a explicar Ioan Mintaș.
Citiți principiile noastre de moderare aici!