Asociaţia Municipiilor din România (AMR) a solicitat, luni, în capitală, introducerea în Codul fiscal a prevederilor privind impozitarea suplimentară a imobilelor, clădiri şi terenuri neîngrijite sau abandonate din intravilanul localităţilor.
„Solicităm introducerea în Codul fiscal a prevederilor privind supraimpozitarea imobilelor neîngrijite din România, atât clădiri, cât şi terenuri aflate în intravilanul localităţilor, pentru că avem un număr important de astfel de cazuri şi există foarte mulţi proprietari care nu onorează această calitate”, susţine primarul Ilie Bolojan, preşedinte executiv al AMR.
Pretenţia AMR este de a lăsa fiecărei localităţi permisiunea de a majora impozitele pe aceste bunuri de până la cinci ori, fiecare administraţie locală fiind liberă să decidă gradul de creştere.
Bolojan a mai arătat că impozitarea suplimentară a imobilelor neîngrijite sau abandonate se aplică şi în cazul proprietăţilor cu o situaţie juridică incertă, pentru că „impozitul trebuie plătit oricum”. Edilul a exemplificat cu clădiri cu faţade nerefăcute şi terenuri insalubre sau fostele platforme industriale din urban.
Bolojan a fost susţinut de vicepreşedintele AMR, Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3. Acesta a arătat că unealta de care dispun primarii acum, amenzile prevăzute de lege, nu este eficientă. „Noi (autorităţile locale – n.r.) aplicăm amenda, ei (proprietarii – n.r.) ne contestă, stăm ani de zile în procese pe rolul instanţelor de judecată, timp în care nu putem face nimic, imobilele degradându-se în continuare, iar terenurile fiind din ce în ce mai neîngrijite. Avem nevoie de o prevedere legislativă care să ne permită creşterea impozitelor cât mai mult atunci când proprietarii acestor imobile nu-i respectă pe cei din jur şi nu numai”, a declarat Negoiţă. Acolo unde se acumulează datorii mari la impozite neplătite, se poate ajunge şi la confiscarea proprietăţii.
În prezent, cadrul legislativ asigură autorităţilor locale instrumente limitate de a determina proprietarii imobilelor să le întreţină. Astfel, Legea 153/2011 permite amenzi pentru faţade, în timp ce pentru terenurile neîntreţinute sunt posibile sancţiuni conform hotărârilor locale adoptate în baza Legii 21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, informează Mediafax.
Ce înseamnă „neîngrijit”?
Pe cât de dorită de primari e atare prevedere legală, pe atât de abuzivă poate deveni, în absenţa unor clarificări exacte a termenilor. Ce înseamnă „paragina” terenurilor, sau „imobile neîngrijite”? Cine stabileşte că o proprietare se califică pentru supraimpozitare sau nu? Dacă proprietarul îşi remediază situaţia în cuprinsul unui an fiscal, cum scapă de povara fiscală în plus? Cum se pot evita abuzurile sau interpretările subiective ale funcţionărimii?
City managerul Eduard Florea spune că „propunerea iniţiată de Oradea avea şi următoarea prevedere: Structurile de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului din cadrul unităţilor administrative-teritoriale vor identifica terenurile şi clădirile neîngrijite sau abandonate prin încheierea unui proces-verbal de constatare în acest sens care să cuprindă măsuri privind întreţinerea imobilelor respective”. În plus, „în baza procesului-verbal de constatare, organele fiscale locale vor proceda la modificarea impozitului pe clădiri şi/sau terenuri, începând cu data de 1 a lunii următoare încheierii procesului-verbal”, mai arată Florea.
Citiți principiile noastre de moderare aici!