Fugă de responsabilitate sau doar precauţie exagerată? Confuzie sau ignorarea cu bună ştiinţă a solicitărilor formulate de către Guvern, prin intermediul aparatului Prefecturii? Sunt întrebări pe care şi le pot pune în primul rând fermierii bihoreni care au înştiinţat primăriile de pagubele suferite de pe urma caniculei, însă acum vor rămâne fără banii promişi de Guvern, din cauza faptului că 50 de primării, prin comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, nu au întocmit procesele verbale pentru constatarea pagubelor.
Frică de consecinţe?!
„Nimeni nu îmi poate cere mie un proces verbal de evaluare a pagubelor, atâta timp cât nu am specialist pe evaluarea lor, în comitetul local pentru situaţii de urgenţă”. Declaraţia îi aparţine lui Ioan Paşca, primar în comuna Girişu de Criş, revoltat că fermierii l-ar ameninţa cu judecata, după ce au aflat din ediţia de joi, 29 septembrie a.c., a Jurnalului Bihorean că nu-şi vor primi banii promişi, ca o compensaţie la pierderile cauzate de caniculă, astă-vară. Paşca este doar unul dintre cei 50 de primari care nu au trimis către Prefectură şi Direcţia pentru Agricultură procesele verbale menite să confirme sau să infirme pagubele transmise de către fermieri primăriilor. Cum termenul pentru livrarea acestor procese verbale a expirat, directorul de la Agricultură, Nicolae Hodişan, a anunţat deja că fermierii din comunele ce nu au trimis procesele verbale cu bucluc vor rămâne de… căruţă. În şedinţa de Colegiu Prefectural de săptămâna trecută, Hodişan chiar l-a pus în gardă pe prefectul Claudiu Pop că acesta din urmă s-ar putea trezi cu fermieri nemulţumiţi la uşă, din această cauză. Hodişan a asigurat, însă, că vina nu aparţine Guvernului, ci primarilor care nu au dat curs celor cerute în adresele trimise de Prefectură. Primarul Ioan Paşca îşi motivează inacţiunea, spunând că nu vrea să se trezească ulterior, „să dea cu subsemnatul” în faţa organelor statului, doar pentru că a trimis procese-verbale cu constatări făcute de „nespecialiştii” din comitetul local pentru situaţii de urgenţă. Paşca acuză instituţiile guvernamentale, precum Direcţia Agricolă, pentru faptul că nu i-au trimis specialist care să meargă în teren cu comitetul local: „Le-am spus că nu putem. Le-am cerut să ne trimită un specialist”.
Iată cum le-a răspuns Primăria Girişu de Criş fermierilor care l-au înştiinţat pe primar de pagubele suferite: „Vă comunicăm că pentru stabilirea pagubelor produse de secetă să vă adresaţi Camerei Agricole şi Direcţiei pentru Agricultură Bihor, care au specialişti pentru a constata asemenea pagube. Totodată, vă rugăm să vă adresaţi societăţii de asigurare la care a fost asigurată cultura. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă al comunei Girişu de Criş nu are specialişti care să determine procentul de afectare al culturilor şi nici valoarea pagubei”. Semnează primarul Paşca şi secretarul Gherghel Aurel. Acelaşi primar de Giriş care îşi justifică teama de a pune comitetul locală se întocmească procese-verbale privind pagubele printr-o păţanie anterioară, care, însă, nu i-a afectat cazierul sub vreo formă. „O dată am făcut parte dintr-o comisie ordonată de Prefectură pentru a stabili valoarea unei turme de oi bolnave. A trebuit apoi să dau cu subsemnatul”, relatează Paşca, adăugând că acum îi va avea pe cap pe fermieri, deşi vina e la alţii: „Eu nu am specialist în stabilirea pagubei. Dl. Hodişan are specialişti acolo, o grămadă. Acum ne vom trezi cu fermierii, care mă vor acuza că din cauza mea nu vor primi banii. Însă nu din cauza mea, ci pentru că nu s-a procedat cum ar fi trebuit. De ce ne bagă pe noi în comisiile astea?”.
Comisii şi comitete
Primarul Paşca a venit la sediul redacţiei flancat de corespondenţa purtată cu Prefectura, care insista ca Primăria să trimită procesele-verbale de constatare a pagubelor, iar Primăria repeta că nu face acest lucru, deoarece nu are specialişti. Două ordine de prefect cerute de lege au sporit confuzia (studiată sau nu) a primarului. Este vorba despre ordinele 201 şi 203, din 21 şi 22 septembrie a.c., prin care se înfiinţau comisiile de constatare a pierderilor şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, ca urmare a secetei din acest an. Însă cele două comisii s-au înfiinţat pentru o procedură diferită, în baza unor alte acte normative, pentru stabilirea reducerii normei de venit. Este vorba despre Ordinul 2204/2015, în timp ce sprijinul pentru calamităţi, pentru care se cereau procese verbale de la comitetele locale pentru situaţiile de urgenţă, are la bază Ordonanţa de Urgenţă 21/2004. Un aspect ce ar fi putut induce în eroare primarii este cuvântul „secetă”, folosit în ambele situaţii, chiar dacă sprijinul pentru calamităţi se acordă pentru „arşiţă şi caniculă”. De altfel, directorul de la Agricultură, Nicolae Hodişan, sublinia acest aspect, al confuziei. Iar dacă lucrurile stau aşa, nu pot fi exonerate de răspundere nici instituţiile guvernamentale, precum Direcţia Agricolă, direct implicată. „Am întâlnit primării cu o neînţelegere corectă a situaţiilor privind acestă speţă, fiind vorba despre două acte normative. Fiecare având o comisie separată, a fost o reticenţă faţă de un posibil sprijin din partea guvernului”, declara Hodişan, săptămâna trecută. În privinţa solicitării primarului de Giriş, de a primi specialişti de la Direcţia Agricolă pentru constatarea pagubelor, Hodişan susţine că „la 40.000 de fermieri nu poate merge o comisie. De aceea sunt comitetele locale pentru situaţii de urgenţă”.
La această poziţie exprimată de şeful judeţean de la Agricultură, primarul Paşca are următoarea întrebare: „Ce putem stabili noi acolo, eu cu directorul şi cu popa? Mai bine să fim traşi la răspundere pentru ce nu am făcut, decât pentru ce am făcut”. Primarul de Giriş îşi motivează poziţia şi prin sumele mari implicate. „La 1.200 de hectare calamiate înmulţite cu 560 de lei la hectar, vă daţi seama despre ce sume vorbim”, afirmă primarul, indicând sutele de mii de euro pe care fermierii din comună le cer ca despăgubiri pentru pierderile suferite în urma caniculei. Sume pe care primarul de Giriş nu a vrut să le gireze „fără specialist”. Aceasta chit că procedura cerută nu a fost una complicată, iar procesele verbale întocmite de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă pentru constatarea pagubelor erau, practic, imposibil de contestat, o dată ce culturile au fost recoltate…
Procese-verbale formale
De altfel, şi cele două comisii instituite de Prefectură pentru stabilirea reducerilor la norma de venit a fermierilor, formată din reprezentanţi de la Ministerul Agriculturii, ANAF, APIA, Camera Agricolă şi de la Primărie, nu au făcut altceva decât verifice documente la Primăria Giriş, în loc să meargă pe teren, aspect reclamat acum tocmai de către primar! Prin procesele verbale întocmite la Girişu de Criş, în 28 septembrie, se arăta că „în urma documentelor existente s-a constatat un nr. de 15 înştiinţări depuse de persoane juridice şi un nr. de 16 înştiinţări depuse de persoane fizice, totalizând o suprafaţă de 1117,73 ha, cu următoarele culturi: porumb 924,6 ha, porumb zaharat 3 ha, floarea soarelui 182,1 ha, lucernă 8,03 ha”. Aspect deloc de neglijat, la finalul celor două procese-verbale ale comisiilor prefecturale exista următoarea menţiune: „Menţionăm că nu am găsit nici un proces verbal sau alt document, întocmit de Comisia Locală de Situaţii de Urgenţă privind privind culturile agricole calamitate de secetă din comuna Girişu de Criş, întocmit până în prezent”. Această menţiune arată clar că, aşa cum comisiile înfiinţate de prefect au întocmit procese verbale verificând doar documentele depuse de fermieri la Primărie, exact acelaşi lucru îl putea face şi comitetul local pentru situaţii de urgenţă, dacă primarul Paşca avea altă atitudine faţă de situaţie.
Situaţia aceasta este valabilă pentru toate celelalte 49 de primării din Bihor care, asemenea celei din Giriş, nu au întocmit şi transmis procesele verbale cerute de Prefectură. La Guvern s-a trimis o listă că circa 3.800 de fermieri pentru care s-au întocmit procesele-verbale obligatorii, transmite Hodişan. Nu există o centralizare cu cei lăsaţi pe dinafară, din cauza neîntocmirii proceselor-verbale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!