Îngroparea traficului din megagiraţie, iluminat public cu led-uri, o mini-centură pe partea de sud-vest a oraşului. Acestea şi multe altele sunt prinse în lista de idei a edililor pentru proiectele cu finanţare europeană din sesiunea 2014-2020. „În total, aceste proiecte au o valoare estimată de 130 milioane euro. Cifra reprezintă veniturile proprii ale Primăriei pentru trei ani”, zice primarul Ilie Bolojan. Edilul a omis să puncteze că accesarea acestor bani va înghesui şi mai mult bugetul oraşului, şi aşa chinuit de creditele angajate până acum. „În principiu, cofinanţarea cerută de finanţator pentru aceste proiecte va creşte faţă de ce ni se pretinde acum. În prezent, cele mai multe proiecte sunt cu cofinanţare de 2% dar cele care vor aduce profit ulterior, ca Strandul Municipal sau infrastructura din Parcul Industrial sunt cu 50% cofinanţare”, ne-a confirmat Marius Moş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională.
Infrastructură şi afaceri
Pasajul subteran în zona Centrului Civic şi crearea Pieţei Gojdu sunt cele mai „vizibile” dintre ideile legate de infrastructura grea. „Vor fi două braţe de pasaj subteran, care vor face ca autoturismele ce merg pe podul din zona Hotelului Dacia către Nufărul să circule aproape subteran”, a explicat primarul. Peste mega-giraţie, în zona Colegiului „Emanuil Gojdu” ar urma să se amenajeze o piaţă civică pietonal. Cu acces la Cetate, aceasta ar intra în circuitul pietonal Piaţa Unirii – strada V. Alecsandri – Parcul 1 Decembrie – Cetate. Un pasaj suprateran peste calea ferată către Sântandrei şi un drum ocolitor, de la giraţia dinspre Sântandrei spre Parcului Industrial – Frigoexpres – Biharia, cu un pod peste Criş în zona industrială sunt celelalte „fantezii” pe bani europeni ale administraţiei Bolojan. Dotarea cu utilităţi a Parcului Industrial II şi mutarea haldei de zgură de la CET II ar servi creşterii economice a urbei, crede edilul şef.
Patrimoniu
Alte proiecte vizează reabilitarea obiectivelor de patrimoniu ale oraşului, Piaţa Ferdinand, Casa Darvas-La Roche, sala mare a Cinematografului Libertatea din Pasajul Vulturul Negru şi reparaţia capitală a Podului Central. Construirea unei parcări supraetajate pe str. George Bariţiu, pe terenul de la Baza Voinţa, este inclusă tot la categoria „patrimoniu”. Necesitatea sa pare evidentă în urma unei plimbări pe străduţele din zonă. Un tablou mai larg arată, însă, că în perimetrul centrului orădean vor apărea trei astfel de megaparcări – cea de la Tribunal, cea din strada Independenţei şi aceasta. În acest context, necesitatea devine discutabilă. Edilii au inclusiv ambiţii de eficientizare energetică pe banii Uniunii Europene. Continuarea cu reabilitarea magistralelor de termoficare şi înlocuirea corpurilor de iluminat cu leduri, pentru reducerea facturii de curent, sunt prioritare.
Leduri în locul becurilor
„Înlocuirea actualelor corpuri de iluminat cu corpuri cu led, mai economicoase, ar genera consumuri mult mai mici. Mai multe firme private ne-au propus un parteneriat. Ele să monteze pe cheltuiala lor lămpile cu led iar apoi să îşi recupereze investiţia din economia făcută la factura de curent, 80% urmând să le revină lor şi 20% oraşului. Am spus că nu este normal acest lucru şi că de acest lucru ar trebui să se ocupe Primăria. Dacă reuşim, vom face o economie de 500.000 de euro pe an la factura electrică”, a spus primarul. Realizarea unui Centru de Management al traficului – proiect depus în sesiunea de finanţare HU-RO 2013-2017 dar nefinanţat şi asfaltarea străzilor din cartierele vechi sunt incluse la „infrastructura uşoară”. Platforma socială a oraşului ar avea de profitat din fondurile europene prin finanţarea reabilitării şcolilor şi liceelor, cum ar fi Liceul „Onisifor Ghibu”, Liceul „Mihai Viteazul”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!