Un proiect iniţiat de trei clustere din Cluj-Napoca: Cluster Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster şi IT Transilvania, care reprezintă peste 200 de companii din zona de Nord-Vest a României, vrea să promoveze un set de politici publice alternative în scopul creşterii competititivităţii economice a regiunilor din România.
„Fiind de multe ori în discuţii cu companiile pe care le reprezentăm, ne-am dat seama că unele probleme merg în zona politicilor publice. În acest context am iniţiat acest program în urmă cu doi ani. Am obţinut o finanţare prin POCA, având câteva obiective: să putem să generăm alternative, să propunem alternative la politicile deja existente şi să încercăm să propunem monitorizarea unor strategii locale sau regionale”, ne-a declarat Ciprian Morcan, director de proiect.
În cadrul întâlnirii care a avut loc miercuri, 27 februarie, în Cetatea Oradea, s-a discutat pe marginea unui studiu cantitativ, a unei analize pe ultimii zece ani a companiilor din România.
Obiective
Unul dintre obiectivele proiectului este crearea unui model de structură regională capabilă să formuleze şi să promoveze propuneri alternative la politicile publice guvernamentale în doemniul competitivităţii, inclusiv prin propuneri de monitorizare şi actualizare a strategiilor regionale. Ulterior, modelul urmează să fie promovat la nivelul tuturor regiunilor din România.
În primele luni de derulare a proiectului au fost avute în vedere trei componente: modul de reprezentare al companiilor, zona de inovare a companiilor şi pieţele locale.
„În cadrul proiectului, experţi angajaţi vin să dialogheze cu companiile, dar şi cu reprezantanţi ai instituţiilor. Avem 16 luni la dispoziţie pentru a face consultări, pentru a selecta acele propuneri pe care le vom considera relevante, iar la final să mergem cu propriile propuneri, care sperăm să se regăsească printre acestea. Propunerile vor fi făcute la nivel central. Vrem să facem şi propuneri locale, pe care le vom face în plan local”, a subliniat Ciprian Morcan.
O parte dintre propuneri se vor transforma în acte normative, în regulamente. „Pe zona de incubatoare de afaceri, cei care sunt la început trebuie sprijiniţi mai mult, pentru că procentul de supravieţuire este foarte redus. Vorbim, după aceea, despre învăţământul dual la nivelul universităţilor. Acesta este o soluţie prin implicarea companiilor în ceea ce priveşte şcolarizarea pe componenta tehnică pe partea profesională, dar există în Europa modele la nivelul universităţilor. Asta înseamnă că cele trei părţi – compania, studentul şi universitatea – stabilesc un protocol de colaborare, iar compania este direct interesată de tot ceea ce se face în şcoală, venind şi cu propuneri de adaptare a curriculei şi de modificare a ei”, a precizat directorul de proiect.
Concret, învăţământul dual la nivelul universităţilor ar însemna ca studentul să fie angajat la compania respectivă în timp ce face şi studii. Compania respectivă i-ar plăti studii, implicându-se mult mai concret în curricula universităţii. „Ar fi interesate ca viitorul lor inginer să poată avea o pregătire cât mai aproape de piaţă”, a explicat Ciprian Morcan.
În ceea ce priveşte sprijinul pieţei locale, este nevoie de o implicare a autorităţilor locale pentru a le crea condiţii producătorilor locali să-şi desfacă produsele.
„Vrem să propunem o schimbare a legislaţiei în domeniul alimentar. Este o măsură ce se aplică în alte ţări. Noi am dori ca achiziţiile publice destinate persoanelor vulnerabile, nu preţul să fie cel mai important criteriu, ci aceste produse să provină din lanţul scurt de valoare, pe o distanţă de maxim 150 km din zonă. În acest fel vom promova producătorii locali”, a subliniat Felix Arion, de la AgroTransilvania Cluster.
Citiți principiile noastre de moderare aici!