Kelemen Hunor s-a aflat luni, în Bihor, în periplul său electoral având în program întâlniri cu reprezentanţii cultelor tradiţionale maghiare, cu cadrele didactice şi cu aleşii comunităţii maghiare.
„În 2016, Uniunea s-a pregătit de aceste alegeri cu un program politic complet care răspunde la toate aşteptările societăţii noastre – sociale, economice, de sănătate sau de infrastructură. Nu ne-am permis să venim în faţa electoratului cu un program electoral doar pentru minoritatea maghiară”, a spus el, argumentând că „dacă lipsesc autostrăzile, nu numai maghiarii nu circulă pe autostrăzile care nu au fost construite în 28 de ani. Dacă trenurile fac de două ori mai mult în 2016, decât făceau acum 27 de ani, pentru fiecare om înseamnă acelaşi lucru. Dacă sistemul de sănătate nu funcţionează, dacă în agricultură sunt probleme, sunt probleme pentru noi toţi”.
A mai spus că UDMR propune „răspunsuri realiste, nu demagogice populiste” şi a exemplificat cu creşterea salariului minim de la 1250 de lei la 2.000 de lei într-un răstimp de patru ani, „nu într-un an, nu într-o lună şi nu dintr-o aruncare”.
Pentru maghiari, Alba Iulia!
Pentru electoratul maghiar, Hunor cere românilor să pună în practuică angajamentele de la Alba Iulia. „Nu spunem altceva decât ce am spus de 27 de ani încoace. Aproape de centenarul 2018 noi spunem că trebuie să plecăm de la promisiunile de la Alba Iulia, din 1918, promisiuni de bun simţ. Atunci erau promisiuni europene şi azi sunt în spiritul european: folosirea limbii materne fără nicio restricţie, în cultură, în educaţie şi în administraţie. Asta era promisiunea, nu e nimic complicat, nu e mare filosofie, nu e nimic extravagant. Considerăm că acele promisiuni trebuie considerate literă de lege dacă Declaraţia de la Alba Iulia şi marea unire este baza morală şi juridică a statului modern român”, declară liderul udemerist.
Constituţie nouă
Hunor apreciază că „România poate să se pregătească cu o nouă constituţie” peste doi ani, când se vor aniversa 100 de ani de administraţie românească.
Motivul pentru care crede el că e nevoie de înnoirea completă a Constituţiei ţine de experienţele anterioare legate de încercările de a modifica legea supremă – Curtea Constituţională le-a respins pe motiv că ar fi neconstituţionale. „Pe această logică, nicio amendare a constituţiei nu este constituţională. Dacă schimbi o literă, un cuvânt, o virgulă, este o nouă constituţie. Dacă acceptăm că Curtea Constituţională poate spune ce să facă un for eminamente politic şi respectăm hotărârile CC, atunci se poate merge mai departe doar dacă se face o nouă constituţie”.
Să scadă pragul!
Una dintre pretenţiile sale este coborârea pragului pentru folosirea limbii materne de la 20% la 10%, „pentru că sunt comunităţi semnificative, 60.000 de maghiari la Cluj, unde am coborât sub 20%”. „Pentru o comunitate atât de numeroasă, un prag de 10% este mai apropiat de realitate”, crede Hunor.
Ajutoare în rural
Tema electorală udemristă a acestei săptămâni fiind agricultura, Hunor propune 50.000 de euro – ajutor pentru fiecare tănâr care se stabileşte la ţară şi vrea să trăiască din agricultură. Apreciază asta ca un fel de împrumut, banii urmând să revină în bugetul de stat din taxele plătite de aceasta categorie anii viitori. „Pentru noi agricultura poate fi un motor important în creşterea economiei naţionale, dar trebuie să ne bazăm şi pe prelucrarea produselor, nu doar pe producere. Cu o industrie de prelucrare, pe piaţa globală vom fi competitivi. Dacă producem doar grâu sau cartofi sau produse animale şi le vindem, e bine, dar creşterea înseamnă plus valoarea din prelucrare”, crede liderul UDMR.
A doua naţionalizare?
Hunor s-a referit şi la problema restituirii terenurilor naţionalizate de comunişti. Guvernul Cioloş a impus ca termen limită pentru încheierea acestui proces anul viitor în ianuarie. Ceea ce nu s-a restituit ar urma să intre în proprietatea stratului. Hunor crede că acest termen ar trebui prelungit măcar până în 2020, pentru că „nu e nici vina proprietarii şi nici comisiile de retrocedare a proprietăţilor că nu au fost restituite proprietăţile, ci legea”. „Nu e acceptabil ca în 2017 aceste pământuri să fie naţionalizate în condiţiile în care mulţi aşteaptă restituirea terenurilor confiscate de comunişti”, susţine el.
În esenţă, UDMR cere o ordonanţă de urgenţă care să conţină prelungirea termenului până în 2020 şi modificarea cadrului legal. Hunor zice că în Parlament a fost depus un proiect de lege referitor la această temă, care nu a fost respins sau aprobat, „Parlamentul n-a avut timp, trebuia să anuleze taxele lui Dragnea şi alte minuni la fel de importante”.
În acest context, a mai precizat că nu a avut discuţii cu partidele în vederea unor alianţe post electorale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!