Cunoscut ca extrem de strâns la pungă, primarul de Hidişelu de Sus Adrian Petroi a avut nevoie de motive bine întemeiate pentru a organiza o petrecere. Duminică s-au sărbătorit 800 de ani de atestare documentară a localităţii, dar şi 100 de ani de la atestarea primei biserici de zid. Prezent la eveniment, şeful judeţului Cornel Popa a precizat că este foarte bucuros că este invitat la un asemenea eveniment, mai cu seamă că, de câte ori i-a sugerat primarului că ar fi bine să organizeze petreceri acesta a replicat, de fiecare dată, că mai are de făcut un drum, o lucrare în comună. Subprefectul Cristian Bitea, senatorii Valeriu Boeriu, Cristian Bodea, Gavrilă Ghilea, deputatul Gheorghe Bogdan, consilierul judeţean Ioan Sala, au întregit lista oficialităţilor prezente la eveniment. „Documentul care atestă satul Hidişelu de Sus, împreună cu alte 7 localităţi, dintre care 5 dispărute astăzi, este un act emis de regele Andrei al II-lea (1205-1235) în legătură cu bunurile Prepoziturii din Leles (Cehia). În acest document, satul Hidişelu de Sus este amintit sub denumirea Harangve Mezew (un câmp sau fânaţ pe acea vreme). Această proprietate a fost cumpărată de episcopul Boleszlo din Vacz de la Ludwin şi de la fiul său Symian şi l-a dat bisericii din Letea”, spune generalul Vasile Creţ, fiu al satului Hidişelu de Sus. Tot domnia sa menţionează despre Hidişelu de Sus că „la începutul secolului al XIII-lea, păstorii au luat în posesiune pădurile şi păşunile de aici, i-au dat numele amintit mai sus, dar despre o aşezare permanentă putem vorbi abia la cumpăna dintre secolele a XIII-lea şi al XIV-lea. Înainte de mijlocul secolului al XIV-lea Hidişelu de Sus este dat de Prepozitura din Leles către Conventul Frate din Premontoriul Orăzii, în a cărui posesiune o găsim mai târziu… ”. Generalul Vasile Creţ a oferit celor prezenţi o seamă de repere din istoria de 800 de ani a localităţii, pe care nu le putem reda din lipsă de spaţiu, dar pe care bihorenii le pot afla din Monografia localităţii Hidişelu de Sus. Pentru că oamenii s-au întâlnit acolo să petreacă, considerăm nimerit să trecem în revistă şi aspecte ce ţin de legendele Hidişelului, satul celor şapte dealuri, aşa cum Roma este localitatea celor şapte coline, sau localitatea Clopoţei aşa cum o numea istoricul Ştefan Pascu, fiindcă la orele 12 se auzeau, din orice punct al satului, cum trăgeau clopotele. Una dintre perioadele cele mai crunte din istoria localităţii este legată de domnia Mariei Tereza care le-a interzis localnicilor să ai vaci cu lapte, meserii, biserici. Dreptul de a avea biserici este dat printr-un ordin imperial al fiului Mariei Tereza, coregent, care a şi vizitat localitatea. Legenda spune că omul care trebuia să propage ştirea despre vizita Împăratului, bătând toba prin sat, a înţeles greşit astfel ordinul prin care localnicii erau înştiinţaţi să se îmbrace în straie noi, să-şi cureţe şanţurile pentru vizita Luminatului Împărat şi al Augustei sale Mame s-a transformat la final în informaţia că „în august vine şi măsa”.
Traian Popa, ultimul veteran
Lista cetăţenilor de onoare ai comunei Hidişelu de Sus a fost deschisă cu ultimul veteran de război în viaţă din Hidişelu de Sus. Au fost 35 de veterani de război în localitate… Traian Popa are 93 de ani şi a avut un discurs absolut emoţionant. De altfel, prezenţa venerabilului localnic a fost intens aplaudată imediat ce acesta a fost identificat în public de Victor Mihalcea, prezentatorul evenimentului. Apariţia pe scenă a lui Traian Popa a oferit prilejul unui tablou rar întâlnit, cel în care veteranul de război Traian Popa este ajutat de un general al Armatei Române, Vasile Creţ. „Fraţilor români, majoritatea sunteţi ca şi copiii mei, am luptat la războiul de Răsărit cu nemţii, am luptat contra ruşilor şi am căzut prizonier. M-am întors apoi acasă, am zece copii care mi-au dăruit 22 de nepoţi. Am pornit de jos, iar ceea mai mare bogăţie a mea este că azi sunt pe picioarele mele, mă pot mişca singur. Am avut întotdeauna încredere în Dumnezeu! Pe front am avut misiunea de vânător de tancuri. Soldaţii care au fost sub mâna mea au luat prizonieri pe care au vrut să îi omoare, dar nu am permis asta fiindcă şi prizonierii erau oameni ca noi, vorba aceea :«azi sunt ei prizonieri la noi, mâine om fi noi la ei»”, a spus Traian Popa. Generalul Vasile Creţ, o adevărată enciclopedie de istorie, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio -Umane Floarea Chipea, colonelul Florian Chipea, fostul şef al Serviciului Crimă Organizată din cadrul IPJ Bihor Ioan Popoviciu, judecătorul Teodor Creţ, inginerul fizician Petru Berdea, doctorul Gheorghe Tirla, colonelul Dumitru Bochiş, inginerul Gheorghe Duma, fostul preşedinte al Judecătoriei Beiuş, judecătorul Traian Bucurean, interpreta Dana Ionela Jurjuţ, foştii primari: Maria Scorţe, Nicolae Roşoga, Petru Bucurean, medicii Petru şi Elena Bala, Ioan Precup şi în memoriam doctorul Mircea Simoc întregesc în mod fericit lista cetăţenilor de onoare din Hidişelu de Sus. Tot cu acest prilej au fost înmânate diplome de excelenţă dascălilor din comună. Numele acestora, dar şi alte detalii despre eveniment, veţi afla în ziarul de marţi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!