Harta accesului la avort în România. Spital din Bihor: „Nu facem, din motive religioase”

 

[eadvert]

Asociația Moașelor Independente (AMI) a prezentat miercuri rezultatele unei cercetări, care arată că peste 80% dintre unitățile medicale publice din România nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate de paciente.

Analiza arată că din 176 de unități medicale publice care figurează cu secții de obstetrică-ginecologie, doar șapte furnizează ori avort medicamentos, ori chirurgical, în acord cu recomandările din ghidurile medicale, prospectele farmaceutice și legislația națională.
Totodată, din 783 de unități medicale private (clinici și spitale), doar trei unități oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere a sarcinii conform ghidurilor, prospectului și legislației naționale.

„Nicio unitate publică nu oferă ambele tipuri de avort”, precizează documentul.

Sursa citată arată că, în județul Bihor sunt 20 de unități medicale care ar trebui să ofere acces la întreruperea de sarcină la cerere. Însă un singur spital public și trei unități private fac avort la cerere. În județ, doar o unitate medicală face avort medicamentos și niciun spital din Bihor, de stat sau privat, nu asigură avort chirurgical la cerere, la 13 săptămâni de sarcină. Printre motivele refuzului, invocate de angajații spitalelor bihorene, studiul enumeră: „Nu pot oferi astfel de informații prin telefon, trebuie să faceți o cerere la secretariat”, „Nu vor medicii să facă”, „Nu facem, din motive religioase”, „Nu avem contract cu casa de asigurări, avem doar ambulator”.

Asociația Moașelor Independente subliniază că, potrivit legislației în vigoare, în țara noastră limita maximă legală pentru avort chirurgical este de 14 săptămâni. Pentru avort medicamentos limita este de 9 săptămâni, potrivit recomandărilor din ghidurile medicale, coroborate cu cele din prospectele.

Anestezia nu este conform recomandărilor

AMI precizează că doar 52 de unități medicale din țară (5,42%) furnizează acces la avort medicamentos până la 8 săptămâni de sarcină sau chirurgical până la 13 săptămâni de sarcină.

„Acest tip de acces nu este optim. Unitățile vor rămâne evidențiate în maparea serviciilor pentru a putea oferi beneficiarelor noastre opțiunile disponibile la nivel de județ, chiar dacă acestea nu sunt ideale”, se arată în document.

Totodată, AMI subliniază că în peste jumătate dintre cazuri, tipul de anestezie furnizat pentru avortul chirurgical nu este conform recomandărilor.

„Avortul prin aspirație este oferit în puține dintre unități, deși acesta reprezintă standardul la care trebuie să ajungă toate spitalele și clinicile care furnizează întreruperi de sarcină la cerere și/sau din motive medicale, conform recomandărilor OMS”, susține sursa citată.

AMI a evidențiat și faptul că, deși Codul Deontologic prevede că medicii care refuză să facă avort sunt obligați să redirecționeze pacientele către medici care fac această intervenție „90% dintre spitale și clinici au declarat că nu trimit în altă parte femeile care solicită întreruperea sarcinii la cerere. Dintre cei care au declarat că trimit pacientele către alte unități medicale, peste jumătate au oferit informații despre căi de referire către clinici și spitale unde acest serviciu nu este, de fapt, disponibil”.

Bariere pentru pacientele care vor să facă avort

Printre obstacolele cu care se confruntă pacientele se numără și costul intervenției.

„Prețul unui avort medicamentos poate ajunge până la 1.800 de lei, iar cel al unui avort chirurgical până la 4.800 de lei, avortul la cerere și avortul terapeutic fiind servicii medicale furnizate cu plată, atât în sistemul public, cât și în cel privat. Singurele proceduri acoperite de sistemul național de asigurări medicale sunt avorturile în desfășurare și îngrijirile pentru iminența de avort”, se arată în analiza AMI.

Inclusiv în cazul în care o victimă a agresiunii sexuale vrea să facă întrerupere de sarcină, ea trebuie să plătească pentru avort.

„Practic, chiar și în cazul în care o victimă a agresiunii sexuale are nevoie de servicii medicale de întrerupere a sarcinii, acestea vor fi furnizate contra cost, dacă există acces în județul respectiv. Singurele excepții de la avortul plătit pentru aceste cazuri sunt legate de implicarea unor medici care caută soluții ca procedura să fie încadrată în alt mod în codurile de diagnostic pentru a putea fi decontată. Acest aspect relevă barierele sistemice cu care se confruntă inclusiv medicii”, se arată în document.

O altă problemă cu care se confruntă femeile este că cele mai multe unități, mai ales cele publice, refuză să ofere la telefon informațiile necesare legat de întreruperea de sarcină, cum ar fi vârsta sarcinii până la care unitățile medicale furnizează avorturi și despre prețuri.

„70 dintre spitalele și clinicile din România nu oferă aceste informații la telefon. Unele clinici și spitale nu știu că vârsta legală în România este 14 săptămâni și dezinformează pacientele în acest sens”, subliniază AMI.

Acest aspect poate prezenta un obstacol mai ales pentru pacientele care trebuie să călătorească în alt județ pentru a putea beneficia de această intervenție.

Cercetarea telefonică s-a derulat în perioada noiembrie 2023 – februarie 2024, după identificarea la nivel național a 1.000 de unități medicale (clinici și spitale) publice și private care figurează cu secții de obstetrică- ginecologie. Dintre acestea, au fost eliminate 41 de unități din cauza identificării clinicilor/spitalelor ca dubluri, a funcționării clinicii exclusiv ca punct de recoltare, a reprofilării clinicii către alte specialități sau a pensionării medicului.

Fiecare unitate medicală a fost sunată de minimum 4 ori, în zile diferite și în momente diferite ale zilei, potrivit AMI. Raportul subliniază că avortul medicamentos ar putea fi furnizat de către orice clinică sau spital cu profil de obstetrică-ginecologie din Români și ar trebui să fie facil și accesibil tuturor femeilor care au nevoie de el.

Pe 4 martie, în Franța s-a votat introducerea dreptului la avort în Constituție. În România, avortul este legal, dar inaccesibil pentru o mare parte a fetelor și femeilor. Accesul garantat și sigur la avort este un drept al femeilor care ar trebui apărat și consolidat de orice partid politic cu agendă democratică. Așteptăm să vedem acest lucru în programele electorale de anul acesta. Femeile ar trebuie să voteze numai partidele politice care reprezintă și interesele, și nevoile lor”, a declarat în cadrul evenimentului Ionela Băluță, profesoară universitară la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, directoarea Centrului pentru politicile egalității de șanse.

Întrebările adresate spitalelor

• Este disponibil serviciul de avort la cerere?
• În cazul în care serviciul nu este furnizat, care este motivul refuzului?
• Ce tip de avort este disponibil?
• Care este numărul de săptămâni până la care este oferit?
• Ce tip de anestezie este folosit?
• Care este procedura folosită pentru avortul chirurgical?
• Care este programul de lucru al medicilor care furnizează acest serviciu?Care este metoda prin care o pacientă se poate programa?
• Care este vârsta pacientei acceptate pentru întrerupere de sarcină?
• Există disponibilitate de a colabora cu AMI pentru plata serviciilor de avort pentru beneficiarele noastre și furnizarea medicamentelor necesare?

Motivele refuzului invocate de spitale

• Le îndrumăm să păstreze sarcina.
• Treaba lor unde se duc, au destule variante.
• Nu redirecționăm, noi urmărim sarcina.
• Pentru că asta e opțiunea medicilor, este un drept al pacientelor, dar nu este
  obligația medicilor.
• Sunați la DSP pentru informații și redirecționare.
• Nu sunt de acord și nu trimit pacientele niciunde, noi aici aducem viața pe lume, nu o luăm, avem alt rol aici.
• Căutați să vă verificați comportamentul, mă sunați în Boboteaza Mare.
• Nu se face nimic pentru avort, se face pentru a ține copilul.

Recomandările AMI

• Introducerea plafonării procedurii de avort și a prescrierii de avort medicamentos în toate spitalele și ambulatoriile sistemului public de sănătate.
• Decontarea consultului și prescrierii avortului medicamentos și a procedurii de avort chirurgical pentru avorturile terapeutice, inclusiv pentru victimele violului și pentru persoanele fără venit, minore și cu dizabilități.
• Decontarea și furnizarea în spitale a contracepției de urgență pentru toate victimele agresiunii sexuale.
• Elaborarea ghidului clinic pentru avort chirurgical, în conformitate cu recomandările ghidului Organizației Mondiale a Sănătății.
• Formarea continuă a medicilor pentru avortul medicamentos.
• Oferirea unei linii telefonice de sprijin în parteneriat cu Guvernul/SOGR/ANES/Ministerul Sănătății pentru informații și sprijin privind avortul medicamentos, atât pentru profesioniști din domeniul sanitar, cât și pentru pacienți.
• Lansarea unui website/platforme online în parteneriat cu Guvernul/SOGR/ANES/ Ministerul Sănătății cu informații privind accesul la avort medicamentos și chirurgical.
• Decontarea anticoncepționalelor și metodelor de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.
• Implementarea în practică, prin protocoale și proceduri adoptate la nivelul unităților medicale, a referirii atunci când medicul/medicii refuză furnizarea avortului la cerere.
• Obligativitatea unităților medicale publice de a avea cel puțin un medic angajat sau colaborator pentru a furniza servicii de avort medical și avort chirurgical.
• Formarea personalului medical privind vârsta legală de consimțământ pentru sănătatea reproducerii și privind drepturile sexuale și reproductive.

Abandonate de stat. Avortul la cerere, legal, dar aproape imposibil în Bihor