Ca în multe alte zone protejate din ţară care impun interdicţii sătenilor, şi Situl Natura 2000 de la Tăşad a încins spiritele printre localnici.
Pe de-o parte, custodele rezervaţiilor naturale, paleontologice şi arheologice din zona Tăşad, şi anume Muzeul Ţării Crişurilor, e obligat de lege să impună măsurile de conservare printr-un regulament. Iar de cealaltă parte, sătenilor le e greu să înţeleagă de ce, dintr-odată, trebuie să renunţe la practicile lor dintotdeauna, fie agricole, fie de folosire a balastrului.
Excavaţii „fantomatice”
Observând excavaţii de nisip şi pietriş în zona protejată, muzeografii au sesizat la începutul acestei luni Comisariatul Judeţean Bihor al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM). „Comisarii noştri de mediu au găsit în zona indicată de custodele rezervaţiei, şi anume Valea Stracoş şi Valea Cuţii, trei gropi cu adâncimi între 1 şi 5 metri şi diametre între 5 şi 10 metri. Din cea mai mare se excavaseră circa 160 de metri cubi. Colegii mei şi muzeografii au mers şi la Primărie să cheme un reprezentant al autorităţii locale pe teren dar li s-a răspuns că în zona respectivă e proprietară o asociaţie de păşunat. Întrucât nu au putut fi identificaţi autorii excavaţiilor, s-a sesizat Poliţie Locală şi Judeţeană pentru depistarea acestora”, ne-a declarat ieri comisarul şef al GNM Bihor, Viorel Ţepele.
Sătenii vs. siturile
Pusă la curent cu situaţia apărută, primarul Sabina Fărcuţa al comunei Drăgeşti se simte datoare să transmită şi nemulţumirile sătenilor afectaţi de apariţia Sitului Natura 2000 pe lângă situl paleontologic şi cel arheologic.
„Nu ştiu de când sunt excavaţiile acelea. E o zonă unde nu s-au făcut săpături arheologice şi oamenii nu aveau de unde să ştie că e interzis să scoată balastru. Ar fi trebuit indicatoare în acest sens. Eu lucrez din 1980 în Primărie şi ştiu că toată lumea din comună sau chiar şi săteni din Ceica îşi duceau balastru de acolo. Eu cred că în urma controalelor oamenii şi-au mai luat seama. Dar m-au şi întrebat «Cum nu mai avem voie să luăm pietrele pe care ni le aduce apa în faţa casei?». Aceasta fiindcă Valea Stracoşului traversează şi intravilanul satului”, ne-a spus Sabina Fărcuţa.
Aceasta ne-a mai informat că Primăria Drăgeşti a fost înştiinţată din luna martie, de Muzeul Ţării Crişurilor, că au apărut şi proprietăţi ale satului Stracoş scutite de impozitul pe terenul agricol şi pe pădure fiindcă sunt incluse în situl Natura 2000.
„Terenurile Asociaţiei «Negru Vodă» Tăşad au fost cuprinse în situl Natura 2000 de câţiva ani dar de curând s-au inclus şi terenuri private precum şi Asociaţia din Stracoş. De o lună de zile am primit la Primărie şi un proiect de regulament al ariei protejate pe care să-l aducem la cunoştiinţa oamenilor înainte ca Muzeul să organizeze o dezbatere publică. Însă cum am adus proiectul la cunoştiinţa sătenilor din Stracoş, şi ţinând cont de restricţiile impuse de legislaţie, oamenii au început să se revolte că satul şi terenul lor a fost introdus în sit. Stracoşul a scăpat şi de colectivizarea din 1962 şi cu atât mai greu le e să accepte că nu-şi pot folosi pământul cum vor. O parte de sat se duce pe vale iar ţăranii trebuie să ajungă cu tractoare şi căruţe la terenurilor lor, ceea ce li se interzice acum. Eu înţeleg că flora şi fauna trebuie protejate, la fel şi rezervaţia dacică Cetăţeaua, însă trebuie văzut dacă nu se poate restrânge situl”, a continuat Sabina Fărcuţa.
Delfin pitic la Tăşad
Rezervaţia naturală „Calcarele tortoniene de la Tăşad” a fost înfiinţată în 1971, în cadrul ei apărând şi situl Natura 2000 Tăşad.
Rezervaţia cuprinde Peştera Stracoş şi Peştera Tăşad, aflată în rezervaţia paleontologică, întrucât s-au găsit în calcarele ei fosile de moluşte marine, corali, viermi, alge calcaroase, schelet de delfin pitic, mamifere mici, reptile, etc. Scheletul unui delfin pitic găsit la Tăşad şi datând din urmă cu 12 – 13 milioane de ani (când zona era acoperită de o mare) a fost expus la Muzeul Ţării Crişurilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!