De la mijlocul lunii iulie, Oradea preia deşeurile Clujului. Un Cluj-Napoca ce, iată, importă creier şi exportă gunoi. Situaţia se va perpetua timp de trei luni. În ultima zi a lunii iulie, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor a trimis o adresă către Eco Bihor, societatea ce administrează groapa ecologică a Oradiei. Directorului Pasztai Zoltan i se învederează mai multe aspecte şi criterii pe care trebuie să le respecte, având în vedere că Eco Bihor a acceptat să primească gunoiul altora decât cel din Bihor.
Şefa APM Bihor, Sanda Mercea, cere ca Eco Bihor să procedeze la informarea şi consultarea publicului, „ţinând cont că transportul deşeurilor menajere produce disconfort (zgomot, praf, miros, deteriorarea infrastructurii şi aşa precară) şi că accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public este obligatoriu”.
Dacă Mercea vede un disconfort pentru orădeni, purtătoarea de cuvânt a Primăriei, Anca Grama, e de altă părere. Intrebată fiind care e avantajul orădenilor ce rezidă din faptul că municipalitatea şi Eco Bihor au acceptat să primească gunoiul clujenilor, Anca Grama ne-a răspuns astfel: „De ce ar trebui să fie un avantaj? Cei din Cluj plătesc pentru asta. Deponeul are capacitate, nu se poluează pentru că ei depoziteze. Nu trebuie să existe un avantaj neapărat pentru orădeni, pentru că nu ni se întâmplă nimic. E o mândrie faptul că la noi nu există această problemă şi alţii trebuie să apeleze la noi. Deci îi ajutăm, cum ar veni”, e poziţia formulată de către purtătoarea de cuvânt a PMO.
Oradea+Cluj – fuziunea pe gunoi
Primarul Clujului l-a convins pe primarul Bolojan să accepte gunoiul „capitalei Transilvaniei”. Rămâne de văzut ce câştigă orădenii.
Dacă tot nu a ieşit fuziunea teritorială cu Sînmartinul, Oradea a reuşit să fuzioneze cu Clujul. La gunoi. „Disconfort prea mult nu văd, deoarece este un traseu separat pe Centură şi apoi pe Borşului, înainte de a ajunge în Episcopia, la deponeu. Singurul dezavantaj ar fi că suprafaţa se va epuiza mai repede. Trebuie să realizăm investiţia de închidere a actualei celule mai repede cu o jumătate de an. 2% din fonduri sunt păstrate obligatoriu pentru fondul de închidere. În rest, încercăm să sortăm cât mai mult şi într-adevăr să se depună doar ce nu se poate utiliza”. Este poziţia formulată de către Pasztai Zoltan, directorul Eco Bihor, în legătură cu transportul gunoiului de la Cluj-Napoca, ce este preluat de către Oradea pentru măcar trei luni, începând din iulie.
Boc a apelat la Bolojan
În fiecare lună, Oradea prin deponeul ecologic Eco Bihor, s-a angajat să preia de la Cluj 9.000 de tone de deşeuri. Ceea ce înseamnă că zilnic, pe DN 1, între Cluj-Napoca şi Oradea, pe o distanţă de 150 de kilometri sunt transportate 300 de tone de gunoi menajer, cu preţul degradării drumului deja vălurit pe alocuri, în ciuda reasfaltării recente. Şi totul pentru că, deşi se ţine oraş cu ştaif european şi tocmai ce a organizat mega-festivalul Untold cu care se mândreşte primarul Boc, Clujul nu şi-a rezolvat încă problema jenantă a gropii de gunoi. Aceasta este închisă deoarece nu mai îndeplineşte cerinţele asumate în faţa UE. Abia din 2017 groapa de gunoi a judeţului Cluj va îndeplini condiţiile cerute pentru a putea fi redeschisă.
Alba-Iulia a fost destinaţia de până acum a deşeurilor din Cluj, însă şi acolo a fost epuizată capacitatea de a primi gunoiul Clujului. Ulterior, cei din Satu Mare au refuzat să primească gunoiul de la Cluj. În cele din urmă, primarul Clujului, Emil Boc a reuşit să-l înduplece pe primarul Ilie Bolojan.
„De doi ani, Primăria Municipiului Cluj ne bombardează cu adrese. La fel, firmele de salubritate de acolo, Brantner şi Rosal. În 2013 au sosit primele adrese. De doi ani au fost refuzaţi de Primărie şi Eco Bihor. Însă, acum o lună m-a sunat dl. primar (Ilie Bolojan – n.red.) şi m-a întrebat dacă suntem tehnic pregătiţi. I-am spus că avem utilaje, suprafaţă şi personal. Dl. Primar Bolojan fusese sunat de către dl. primar Boc, ca să facem un compromis de 3 luni, până să găsească ei o soluţie, pentru că la Alba Iulia, unde depuneau ei înainte, s-a închis”, relatează Pasztai. Directorul Eco Bihor spune că îi taxează pe clujeni la fel ca pe operatorii locali, precum RER Ecologic Service.
Ce câştigă Oradea?
Există, totuşi, o suprataxare de circa 20%, bani ce vor fi redirecţionaţi către Primăria Oradea, asigură Pasztai. „Este vorba despre 14,95 de euro plus TVA pe tonă, cât este tariful pentru RER. Se mai percep apoi alţi 2,5 euro pe tonă, bani pe care Eco Bihor s-a angajat să îi vireze Primăriei, după ce vor fi încasaţi de la clujeni”, transmite directorul firmei ce administrează groapa de gunoi.
Primăria Oradea urmează să dea o destinaţie celor 67.500 de euro ce-i vor veni de la Eco Bihor pentru 27.000 de tone de gunoi venite de la Cluj şi adăpostit în Oradea pentru eternitate. Jurnal Bihorean a aflat că se are în vedere posibilitatea amenajării unui nou spaţiu verde, cu aceşti bani, însă Primăria Oradea nu a comunicat oficial nimic în acest sens. Chestionată pe această temă, purtătoarea de cuvânt a Primăriei, Anca Grama, ne-a confirmat că există o asemenea variantă pentru care s-au purtat discuţii, însă nu a putut da alte detalii. Primarul Bolojan nu a putut fi găsit, ieri.
Altfel, deşi Eco Bihor va încasa circa 470.000 de euro pentru deşeurile primite de la Cluj, Pasztai Zoltan susţine că nu e o reţetă financiară formidabilă. „Nu este o sursă de îmbogăţire, deoarece investiţia pe care o amortizăm acum este foarte mare. Este vorba despre sistemul de depozitare, despre cheltuielile de tratare a levigatului. Toate aceste ape nu ajung în freaticul de sub depozit. Sunt mii de metri cubi de apă pe care trebuie să îi redăm potabilităţii”, declară directorul Eco Bihor.
APM Bihor face dirigenţie
Printr-o adresă trimisă către Eco Bihor în 31 iulie, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor îşi exprimă îngrijorarea faţă de preluarea deşeurilor din Cluj de către Oradea. „SC Eco Bihor are obligaţia de a limita această situaţie din punct de vedere temporal şi cantitativ, astfel încât parametrii de funcţionare ai centrului de management integrat al deşeurilor să nu se modifice în mod substanţial”, cere directoarea APM, Sanda Daniela Mercea.
Cum preluarea deşeurilor de la Cluj presupune implicit umplerea mai rapidă a celulei în care se depune acum, APM atrage atenţia asupra obligaţiilor pe care Eco Bihor le are pentru ecologizarea celulei existente, la închiderea ei. „Finanţarea trebuie asigurată prin fondul de închidere constituit”, se arată în adresa trimisă Eco Bihor, care nu conţine niciun fel de sancţiuni. De altfel, directoarea Mercea admite faptul că, indiferent că îi convine sau nu înţelegerea făcută de Primăria Oradea cu Clujul, agenţia pe care o conduce nu are ce face.
De asemenea, firmei ce administrează groapa de gunoi a oraşului i se transmite că, potrivit legii, gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră, fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor şi fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. De asemenea, celor de la Eco Bihor li se cere să consulte publicul în privinţa demersului de preluare a deşeurilor de la Cluj şi i se atrage atenţia că preluarea deşeurilor din Oradea şi Bihor nu trebuie nicidecum afectată de preluarea deşeurilor din judeţul Cluj şi municipiul Cluj-Napoca.
S.C. Eco Bihor S.R.L. Oradea exploatează şi administrează pe o perioadă de 20 de ani depozitul ecologic judeţean, printr-un parteneriat public-privat împreună cu Consiliul Local Oradea. S.C. Eco Bihor S.R.L. a fost înfiinţată în acest scop de către Keviép Kft. Debreţin, la începutul anului 2004.
Citiți principiile noastre de moderare aici!