Ţinut cu doar cinci zile înainte de alegerile legislative, Forumul JB&BIHON „Direct în subiect” cu liderii politici locali a scos la iveală tensiunile dintre filialele PNL şi PSD Bihor. Şeful PSD Bihor, Ioan Mang, vicepreşedinte la Judeţ, şi viceprimarul Mircea Mălan (PNL), suplinitorul absentului Ilie Bolojan, au dominat scena, duelându-se pe câteva teme „grase”: penalii partidelor, opoziţia neconstructivă a PNL din Consiliul Judeţean şi dezastrul de la Dealul Ciuperca.

Dosarul penalilor din partide a fost deschis de Mircea Mălan, care sublinia cum, spre deosebire de alte partide (aluzie la PSD), PNL nu are candidaţi penali, moment în care Ioan Mang a început să citească o listă cu persoane cu probleme penale din PNL! În privinţa sensibiliului raport de forţe din plenul CJ Bihor, condus de UDMR-PSD-ALDE, Mang l-a acuzat pe Mălan că, deşi PNL se erijează într-un susţinător al proiectelor privind turismul bihorean, în Consiliul Judeţean liberalii au votat împotriva unor proiecte menite să dezvolte Bihorul inclusiv turistic. Reacţia lui Mălan: actuala coaliţie de la Judeţ nu trebuie să se bazeze pe sprijinul PNL, din moment ce PNL a fost trecut în Opoziţie… Un moment tensionat a fost şi cel legat de parcurile industriale din judeţ, ce întârzie să apară. O întrebare a moderatorului a generat un dialog aprins între Traian Bodea (ALDE), vicepreşedinte CJ Bihor, şi Mircea Mălan, ex-candidat PNL la şefia Judeţului.

Preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, a declinat în ultimul moment invitaţia JB&BIHON de a participa la Forumul „Direct în subiect” cu liderii politici locali – dorit ca o dezbatere relevantă pentru alegători, cu doar cinci zile înainte de alegerile legislative de duminică. Absenţa lui Bolojan (reţinut cu campania electorală PNL la nivel naţional – n.red.) a fost blamată de rivalul său, Ioan Mang (PSD). În debutul dezbaterii, Mang a subliniat că întrebările sale erau destinate lui Ilie Bolojan, dar, neavând de ales, îl acceptă în confruntare pe viceprimarul Mircea Mălan – reprezentantul PNL la dezbaterea găzduită marţi de Caro Boutique Hotel & Restaurant.

„Diferenţa între noi este…”

Ascultându-l pe Ioan Mang cum prezintă programul de guvernare al PSD, Mălan s-a arătat mirat de măsurile promise de social-democraţi. Prin urmare, i-a cerut lui Mang să explice cu ce bani va putea PSD să procedeze la ridicarea salariilor şi la generoasa relaxare fiscală promisă: „PSD aruncă praf în ochii românilor. Sunt poveşti! Nu explică de unde vor da aceşti bani!”. Şi Silviu Dehelean a avut nelămuriri la Mang, întrebându-l pe şeful PSD Bihor „de ce nu a făcut PSD salariul de 1.200 euro până în acest moment?”, în condiţiile în care PSD a guvernat până în urmă cu doar un an.

Pesedistul le-a replicat: „Diferenţa între noi şi restul este aceea că noi, atunci când am guvernat, România a avut creştere economică. Statisticile INS indică acest lucru. Când au guvernat ceilalţi, indiferent cum i-a chemat, cu excepţia Guvernului Tăriceanu, România a fost pe minus. Am mai făcut aceste lucruri şi ştim cum să le facem, restul au dus România pe minus. Am crescut salariul minim la 1.050 lei, nu-l puteam duce la 1.800. Am făcut cât am putut. Dl Iohannis s-a opus ca TVA să fie la 20%, nu la 19%”, a răspuns Mang, subliniind că, spre deosebire de PNL, PSD chiar are un program de guvernare.

Mircea Mălan a contracarat, susţinând că dacă „PSD împarte sărăcia, liberalii sprijină clasa de mijloc”, şi şi-a justificat spusele prin măsura propusă de PNL, a generalizării cotei unice de 16% pentru TVA şi pentru contribuţiile sociale plătite din salarii. Moderatorul Călin Corpaş i-a cerut lui Mălan să explice modul în care se va aplica această măsură fiscală pe contribuţiile sociale din salarii, ce ajung azi la 39,25% din fiecare salariu brut, cumulat pe angajator şi angajat. Mălan a precizat că este vorba despre o cotă de 16% pentru angajat şi 16% pentru angajator, aşadar 32%, în condiţiile în care colegul său Ioan Cupşa precizase, într-o dezbatere JB&BIHON anterioară, că este vorba despre o cotă de 16% cumulată angajator+angajat doar pentru CAS (Pensii).

Silviu Dehelean, de la USR, a speculat momentul, transmiţându-le celor din PSD şi PNL, foşti aliaţi în USL, că „şi atunci au avut un program de guvernare consistent, din care au realizat, conform presei, 8%. Noi nu avem un program stufos de guvernare, dar avem o mare prioritate: oprirea furtului din banii publici”, asigură omul lui Nicuşor Dan.

Ciuperca, jumătate sau 10%!?

Mălan şi Mang s-au duelat şi pe aspecte locale. Mălan: „Orădenii şi bihorenii s-au exprimat la vot în legătură cu ceea ce am făcut noi (PNL – n.red.) pentru acest judeţ. Dar ce aţi făcut dvs. (către Mang) ca lider politic, ca preşedinte al celui mai mare partid din România, cum spuneţi mereu că sunteţi? Noi am adus 300 milioane de euro în parcul industrial, am făcut două pasaje peste Centură, am făcut Piaţa Unirii, aquapark, drum expres, am făcut Dealul Ciuperca, care a căzut pe jumătate sau 10%, am făcut un CET. Am făcut ceva! Dar dvs. nu aţi făcut nimic. Aceasta este diferenţa dintre noi, şi de aceea spun că nu suntem la fel”.

Mang a reacţionat, citindu-i lui Mălan mesajul primit de la un jurist din Aleşd, Călin Dubău: „În timpul mandatului dlui Bolojan, un deal s-a dus la vale pe fonduri europene, sub atenta supraveghere a dlui viceprimar Mălan, la Vulturul Negru mozaicul a fost dat pe gresie şi am primit un CET second-hand, drept pentru care orădenii sunt nevoiţi să se reaclimatizeze în propriile apartamente, de doi ani încoace”.

Şi Traian Bodea, de la ALDE, l-a atacat pe Mălan în problema de la Ciuperca: „Dl Mălan a participat la toate tăierile de panglică. De ce nu a ieşit nimeni de la Primărie să-şi asume dezastrul de pe Dealul Ciuperca?”. Mălan l-a contrazis pe Bodea: „Probabil că aţi fost ocupat şi nu aţi observat”. Profitând de o întrebare adresată de moderator vicelui Bodea, de la CJ Bihor, în privinţa parcurilor industriale din judeţ pe care CJ Bihor nu le mişcă într-o măsură convingătoare, Mălan a venit cu documentul de la Ministerul Dezvoltării (MDRAP), care în toamnă respingea titulatura de parc industrial facilităţii de la Tileagd. Aceasta chiar dacă Bodea asigura că MDRAP va emite luni, 12 decembrie, acest titlu. Mălan: „Tocmai vi s-a respins cererea!”.

Salarii: Bihor vs. alţii

Confruntarea Mang – Mălan s-a purtat şi în problema salariilor mici din Bihor, comparativ cu alte judeţe. Deranjat că PNL insistă, în ziarul său electoral, pe nivelul scăzut de trai din judeţele păstorite în mod tradiţional de PSD, Mang a întrebat dacă „ştie dl Mălan care este salariul mediu net în Bihor comparativ cu Vaslui?”. Şi Raspunde tot Mang: 1.527 lei vs 1.529 lei. Mălan, în replică: „Este limpede pentru oricine nu este orb că în Bihor se trăieşte mai bine decât în Teleorman (aluzie la liderul PSD Dragnea – n.red.)”. Dehelean, pentru Mang, pe aceeaşi temă: „Cum îşi explică dl Mang că judeţele păstorite de PSD sunt cele mai sărace din ţară?” Răspuns: „Nu ştiu, cred că este şi multă lozincă. Craiova arată minunat. În Teleorman, guvernul PSD nu a dat niciunei primării 313 milioane de lei, aşa cum a dat Primăriei Oradea”, a răspuns Mang, precizând că diferenţele de ordin economic evocate vin din istorie, nefiind apanajul exclusiv al epocii post-decembriste.

Întrebat de moderator cum îşi explică faptul că Popa Cornel, colegul său de partid, apreciază că ar fi scos un scor mai bun pentru PNL decât Mălan, în cursa pentru şefia CJ Bihor, Mălan a reacţionat astfel: „Aşa e la liberali. Avem păreri diferite. Dl Popa este cel care m-a propus, iar PNL a luat cel mai bun scor electoral din ultimii 26 de ani în Bihor”, a afirmat liberalul, stârnind, astfel, zâmbetele pesedistului Mang, de lângă el. Întrebat despre premierul PSD, Mang a insistat că în 11 decembrie se alege Parlamentul, nu Guvernul, şi că în funcţie de rezultat, va fi desemnat şi premierul.

Cseke Attila a fost cel mai liniştit lider politic, acesta neintrând în polemici. Întrebat de subsemnatul dacă i se pare normală decizia ministrului ungar de a interzice participările demnitarilor unguri de 1 Decembrie, Cseke a spus că nu este expert în politică externă, că UDMR Bihor a participat la manifestările din Oradea şi că tot UDMR a cerut, după Revoluţie, ca Ziua Naţională să fie 22 decembrie, apreciind că maghiarii au mai multe de sărbătorit pe 22, decât în 1 Decembrie.