Florin Birta, președintele PNL Oradea și primarul Oradei, susține comasarea alegerilor, cu scopul de a economisi bani.

„Susțin aceste comasări pentru că, așa cum am mai spus, costul estimat al acestor alegeri în 2024 este de aproximativ 760 de milioane de euro. Dacă se comasează câte două rânduri de alegeri, indiferent care, europarlamentare cu locale și parlamentare cu prezidențiale, s-ar reduce costul poate la puțin mai mult cu jumătate, având în vedere că la prezidențiale vor fi două tururi. Asta înseamnă că se va face o economie, în 2024, de peste 320 de milioane de euro din suma totală de 760 de milioane de euro”, ne-a declarat Florin Birta.

Parcări și pasaje

El a dat și câteva exemple de ce s-ar putea face cu banii economisiți astfel.

„S-ar putea înlocui 320 de kilometri de rețea de termoficare și s-ar rezolva problema Bucureștiului. S-ar putea construi patruzeci de pasaje subterane în țara asta, în București, în orașele în care este un trafic infernal. Cu patruzeci de pasaje ai decongestiona traficul în patruzeci de locuri și ai face oamenii să stea mai puțin în intersecții. S-ar putea construi în jur de 13.000 de locuri de parcare. S-ar putea face niște lucruri utile pentru cetățeni, cu banii care s-ar economisi din comasarea acestor alegeri”, a explicat Birta.

Întrebat care ar fi urmările din punct de vedere politic, primarul Oradei a spus: „Nu cred că ar afecta sau ajuta această comasare politicienii. Eu gândesc în termeni economici și de aceea m-am gândit că ar fi benefică (n.red. comasarea alegerilor), nu pentru politicieni, ci pentru toți locuitorii României”.

[eadvert]

Politicianul nu consideră nedemocratic, un astfel de demers.

„Se practică peste tot, în toată Europa. De exemplu în Ungaria, alegerile europarlamentare sunt în același timp cu ceva alegeri locale. Bănuiesc că dacă este democratic în Ungaria, este democratic și în România. (…) Nu văd de ce să nu fie democratic organizarea unor astfel de alegeri împreună”, a explicat primarul Oradei.

Sursa citată susține că această comasare nu s-ar face cu scopul de a canaliza votul unor alegeri în direcția unor partide sau politicieni.

Liderul PSD Oradea, Adrian Madar, nu a vrut să comenteze pe această temă.

„Am înțeles că e o discuție venită din zona PNL, iar domnul președinte Iohannis o susține. Să lăsăm lucrurile să se clarifice la nivel central”, ne-a spus sursa citată.

Vor să „fraierească românii”

Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, susține că acest demers ar urmări să „fraierească românii”.

„Fie folosindu-se de bunul renume pe care îl au unii dintre aleșii lor locali și de a se cățăra pe chestia asta, fie de a folosi rețelele de influență și de corupție locală pe care o au alții”, a declarat Dehelean, în cadrul unei conferințe de presă.

„Dacă ne uităm la argumentația pe care o folosesc PNL și PSD găsim multe argumente care au fost tranșate de Curtea Constituțională în 2012, când a declarat neconstituțională comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare”, a mai spus sursa citată.

Liderul USR a declarat că argumentul economiilor bugetare nu stă în picioare.

„Curtea a solicitat la vremea respectivă o evaluare de impact bugetar și a considerat că impactul, care era undeva la 150 de milioane de lei economie, nu justifică comasarea alegerilor. Banii respectivi nu justificau restrângerea dreptul de a alege și de a fi ales”, a subliniat Silviu Dehelean.

 

Szabó Ödön, președintele executiv UDMR Bihor susține că aceste în aceste discuții trebuie să se țină cont și despre oportunitatea administrativă și să se ia în considerare care variantă ar perturba zona de administrație.

 

„Dacă aduci alegerile locale peste cele parlamentare, ai o problemă. Votezi în iunie și primarul nou ales intră în pâine în octombrie. Asta înseamnă patru luni de zile de haos, unde în administrația locală unii sunt în funcții dar știu că nu vor mai fi, alții știu că vor fi, dar nu sunt încă”, consideră Szabó Ödön.

 

Această situație ar duce la haos administrativ în patru mii de localități, consideră liderul UDMR. El consideră că oportun ar putea fi organizarea alegerilor prezidențiale împreună cu alegerile locale.

„În Statele Unite există un decalaj din momentul preluării mandatului președintelui nou ales și momentul alegerilor. Este o perioadă în care noua echipă discută, iar temele sensibile sunt preluate de noul președinte. Dacă vrei să faci economie, maxim poți muta alegerile prezidențiale peste cele locale și ajuți astfel președintele nou ales să aibă o perioadă de acomodare”, spune Szabó. „Restul vor fi, dacă se va lua această decizie, doar calcule politice ale unor partide, pentru a-i avantaja pe unii și pe alții”, a conchis președintele executiv al UDMR.

ONG-iștii despre comasare: „Contravine standardelor internaționale”

De altfel, peste douăzeci de asociații, ONG-uri și activiști au semnat un document care spune că această comasare „va crea haos electoral”. Semnatarii susțin că demersul PNL și PSD va limita dreptul alegătorilor și afectează competiția electorală.

„Modificarea legislației electorale pe teme majore, cu mai puțin de cinci luni înaintea alegerilor contravine standardelor internaționale asumate de România”, se arată în documentul publicat de Expert Forum.

„O consecință gravă a acestei decizii este că pentru alegerile locale s-ar elimina de facto dreptul de a vota la adresa de reședință pentru alegătorii care nu și-au înregistrat reședința cu cel târziu șase luni înaintea datei alegerilor, adică la începutul lui ianuarie. Această reglementare, introdusă în 2023, era oricum restrictivă, dar în acest context nu face decât să extindă și mai mult numărul celor care nu vor putea utiliza această opțiune, ceea ce echivalează cu restrângerea exercițiului unui drept fundamental”, susțin semnatarii.

Ei mai consideră că partidele mari, care primesc subvenții generoase de la buget, ar fi favorizate, în detrimentul partidelor mici, care activează la nivel local sau regional.

„Economiile care ar rezulta din aceste alegeri nu sunt un argument care să susțină intenția PSD și PNL. De altfel, reducerea unor costuri – care erau predictibile – în detrimentul echilibrului democratic nu este de dorit”, concluzionează activiștii.

Partide care au mai cerut comasarea alegerilor, în trecut

Guvernul Boc a încercat comasarea alegerilor în 2012, printr-o lege adoptată în decembrie 2011 prin asumarea răspunderii în Parlament de către guvern. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională de Uniunea Social Liberală (USL). Curtea a decis atunci că organizarea alegerilor parlamentare împreună cu cele locale este neconstituțională.

Nu toată legea a fost declarată neconstituțională, ci doar câteva articole. Curtea Constituțională a invocat atunci trei argumente principale: că legea modifică procedura de desfășurare a alegerilor cu mai puțin de un an înainte de scrutin, că determină dificultăți în exercitarea dreptului constituțional la vot (alegerile comasate presupun exprimarea opțiunii pe șase buletine de vot: Senat, Camera Deputaților, primărie, consiliul local, consiliul județean și președintele consiliului județean) și că legea restrânge dreptul constituțional de a fi ales (legea contestată prevedea că o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator).

„În primul rând, evidențiem faptul că prin legea supusă controlului instanței constituționale se realizează o reformă radicală a legislației electorale, fiind violate standardele europene în materie, cu puține luni înainte de alegerile locale și, respectiv, parlamentare, programate să aibă loc în anul 2012.

Modificarea legislației electorale are loc cu cinci luni și jumătate înaintea alegerilor locale și cu 11 luni înaintea celor parlamentare. Acest lucru contravine în mod flagrant dispozițiilor Comisiei de la Veneția, potrivit cărora legislația europeană nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri”, a transmis la vremea respectivă PSD, printr-un comunicat de presă.

În 2019, liderii USR și PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, au propus organizarea de alegeri anticipate împreună cu alegerile locale. Liderul USR de la acea vreme a declarat că este un „fals argument” că nu se pot organiza anticipate. El a mai spusa atunci că parlamentarii USR sunt de acord să renunțe la mandat înainte de noiembrie 2020.

„Prin acest pact salvăm şase luni pentru România, ceea ce contează enorm pentru ţară”, a declarat Dan Barna.