Cinci proiecte de infrastructură rutieră majore ar urma să fie implementate în decursul următorilor cinci ani, a anunțat miercuri, primarul Florin Birta. În contul unui parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, se vor pune la punct așa numite axe de conectivitate între Oradea și Zona Metropolitană Oradea. Parteneriatul între instituții va intra joi, la vot, în Consiliul Local. Drumurile avute în vedere sunt grupate în cinci proiecte majore: conectarea nodului rutier din zona Ioșia cu centrul Oradiei, pe axa străzilor Meșteșugarilor – Lăpușului – Oneștilor – Decebal – Tudor Vladimirescu; conectarea comunei Paleu și a zonei de dealuri din Oradea cu Calea Borșului prin Oncea – Cartierul Soarelui – strada Uzinelor, cu pasaj peste Matei Corvin; inelul metropolitan de nord care va asigura legătura DN 1 cu DN 19 pe traseul girație Oșorhei – Oradea – Cartierul Tineretului – Podgoria – strada Gh. Doja – Paleu, localitățile Săldăbagiu de Munte și Paleu – Centura Biharia; conectarea Băile Felix – Băile 1 Mai cu DN1 în Oradea, Nufărul și Velența, prin străzile Iancu de Hunedoara – Seleușului – Războieni – Calea Clujului; legătura Inelului Rutier Metropolitan cu Oradea, între Nojorid și Sânmartin, prin realizarea unui drum de legătură pe relația Sânmartin/Cihei – Oradea, strada Apateului – Centura Oradea.

[eadvert]

Primarul Florin Birta a insistat că aceste proiecte sunt necesare acum și profilactice în perspectiva dezvoltării zonelor adiacente acestor șosele. Spre exemplu, edilul consideră că utilitatea legăturii Paleu – strada Uzinelor – Borșului e argumentată prin cele 300 de autorizații de construire noi care se emit în comuna vecină. E de așteptat ca majoritatea rezidenților vor avea loc de muncă în Oradea, ca atare e nevoie de căi de acces rapide astfel încât orașul să nu fie sufocat.Dintre cele cinci proiecte de drumuri, doar legătura între nodul rutier din Ioșia/Sântandrei va fi pe patru benzi, celelalte patru fiind prevăzute pe două benzi, câte una pe sens.

 

Două variante pentru Inelul Metropolitan de Nord

Primarul a arătat că pentru Inelul Metropolitan de Nord sunt în analiză două variante de traseu. Una ar porni din girația de pe DN1 din Oșorhei, iar cealaltă din zona Cartierului Tineretului, Calea Clujului.
Varianta cu start din Calea Clujului ar conține un viaduct peste Crișul Repede și peste bazinele de la Uzina de Apă, traseul urmând calea străzilor Făgetului – Piatra Craiului – Gh. Doja – Iasomiei – Paleu, unde s-ar face un drum ocolitor pentru satul Săldăbagiu de Munte – drumul existent spre Paleu – o centură ocolitoare la satul Paleu, cu ieșire în centura Biharia, cu acces spre A3.
A doua variantă pornește din intersecția DN1 spre Fugiu – traseu pe marginea lacului de acumulare – actualul drum de legătură Fugiu-Oradea. Acolo, din cauza terenului, trebuie făcută fie o buclă, fie un tunel, cu ieșire spre strada Iasomiei și continuare spre Paleu.

„Varianta optimă pentru noi ar fi cea prin Cartierul Tineretului, care ar prinde inclusiv Piatra Craiului și alte coborâri din zona de deal, dar varianta finală va rezulta în urma studiilor de fezabilitate”, a precizat primarul.

Legătura cu Sânmartinul

Centura comunei vecine va trece cu un pasaj peste centura Oradiei, în zona străzii Iancu de Hunedoara și se va opri în zona depozitului Dedeman, a precizat Birta. Proiectul propus va continua acest drum pe strada Iancu de Hunedoara și strada Depozitului.

„De pe strada Rampei vom descchide o nouă stradă care trece printr-un teren acum nefolosit, e studiat într-un PUZ. În zonă este o veche conductă de termoficare dezafectată, pe traseul acesteia se va putea face o ieșire în strada Tăbăcarilor și Eforiei, în zona Cartierului Prima și se va merge cu o bretea până în strada Lotus. De la strada Depozitului, se va trece prin Autogata Velența și vom avea un acces în stada Războieni, cu legătură spre Calea Clujului”, a mai spus Birta. Acesta ar fi un traseu alternativ la cel de acum, centură – Nufărul – Cantemir.

Apateului, spre centura metropolitană

Un alt proiect de drum e conectarea Inelului metropolitan cu centura Oradea între Nojorid și Sânmartin, un drum de aproximativ 5 km.

„Am avut discuții cu domnul primar de la Sânmartin care a spus că apreciază și dorește acest proiect, dar că va trebui să discutăm despre traseul final, pentru că ei au emis în anumite zone autorizații de construire”, a precizat primarul.

Termene aproximative

Edilul a spus că, după încheierea protocolului cu CJ Bihor, până anul viitor ar urma să fie gata studiile de fezabilitate, în 2024 ar trebui terminate proiectele tehnice, după care se vor căuta sursele de finanțare. Birta a refuzat să avanseze o estimare de cost, dar a precizat că termenul de implementare nu are cum fi mai scurt de cinci ani. Drumurile propuse se întind pe o suprafață de aproximativ 22 km.

„Cred cu tărie că dezvoltarea părții de infrastructură va duce la dezvoltarea orașului. Nu vrem să ajungem ca alții, orașul să fie sufocat de trafic”, a declarat Birta.

Ideea Primăriei și a CJ Bihor

Primarul a admis că nu există studii de prefezabilitate pentru aceste mega-proiecte, traseele fiind propuse în urma discuțiilor dintre Primăria Oradea și Consiliul Județean Bihor și cu consultarea sumară a unor experți în construirea de drumuri, precum inginerul Nicolae Găgeanu, de la Aquacons SRL.

„Toate primăriile din jur au fost contactate, am discutat personal cu primarii și i-am asigurat că nu vor fi implicați din punct de vedere financiar. Au fost consultați privind proiectele și vor fi consultați pe partea de traseu. Partea de finanțare va fi asigurată de Municipiul Oradea și CJ Bihor, în principal din fonduri europene, prin parteneriate cu CNAIR sau bugetele proprii”, a mai spus primarul.

Chestionat de ce lansează aceste proiecte acum, pe final de mandat, primarul a comentat că „trebuie să existe o continuitate, chiar dacă se schimbă primarii”.