Deputatul liberal şi-a început analiza expunând cifre: „la acest final de an şcolar constatăm că un număr de 76.154 tineri între 15-19 ani nu s-au prezentat sau nu au luat examenul de evaluare sau bacalaureat.
Mai exact, 29.282 absolvenți de clasa a opta nu au fost prezenți la evaluare, iar 46.872 absolvenți de liceu nu s-au prezentat sau nu au luat examenul de bacalaureat. 2310 dintre aceștia sunt din Bihor”.
Astfel, 73,2% dintre cei prezenți la Evaluarea Națională au obținut medii mai mari sau egale cu 5, cel mai slab rezultat din ultimii 5 ani, spune liberala.
Din statistica acesteui examen lipsesc peste 20.000 de elevi, susţine ea: au fost 175.463 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, din care 154.956 au fost înscriși automat la evaluare, conform metodologiei, un număr de 20.507 fiind elevi rămași repetenți, corigenti, cu situația neîncheiată, în situație de abandon școlar.
Fenomen
Citând un articol de pe pagina edupedu, Cherecheş descrie ceea ce a ajuns să fie numit Fenomenul Brăila: elevii cu rezultate mai slabe sunt împiedicaţi să participe la examene, de dragul îmbunătățirii rezultatelor.
„Raportat la cei care au fost înscriși în clasa a VIIIa la începutul anului școlar, rata de participare este de 83%. Unde sunt 29.282 elevi?Aproape unul din trei elevi a lipsit de la evaluare sau a luat o notă sub 5, adică echivalentul populației unui oraș de mărimea municipiului Slobozia, din județul Ialomița sau Turda din Cluj”, arată ea.
Unde sunt?
În Bihor, după calculele lui Cherecheş, fenomenul Brăila ar avea 886 de victime elevi, care s-au pierdut pe drum, între intrarea în a VIII-a şi momentul Evaluării.
„Unde sunt? Unii poate au mers la școli profesionale, nu au nevoie de evaluare, dar unii probabil că nici nu au dat pe la școală, au fost doar înscriși. Știți că o școală nu poate declara un copil în abandon decât după 4 ani de neprezentare? Asta înseamnă că școala poate lua 4 ani bani pentru același elev, fără a-l vedea la față, declarându-l repetent la finalul fiecărui an”, transmite deputata, care apreciază că şi Bac-ul 2019, cu promovare de 69,1% dintre cei înscrişi, este cel mai slab din ultimii 5 ani, pentru că 46.872 absolvenți nu s-au prezentat sau nu au luat o notă de trecere.
Trei din cinci
Un bilanţ şi la mai larg arată că „dacă ne raportăm la numărul elevilor care au intrat în clasa I acum 12 ani, în 2007, adică 230.000, absolvenții de BAC reprezintă 37,27% din acea generație de copii. Cu alte cuvinte, 3 din 5 copii care au început școala acum 12 ani, (62,7%) nu au ajus să o finalizeze prin examenul de bacalaureat”.
Cherecheş îi impută ministrului Andronescu dezechilibrul din învăţământ: „În 2009, când a desființat Școlile de Arte și Meserii a spus că liceele tehnologice sunt mai bine pregătite. Iar acum, când vede rezultatele proaste de la bac, afirmă din nou că vrea să introducă testele grilă, deja contestate de toată lumea”.
Propunerile PNL:
– creşterea numărului de consilieri şcolari pentru orientarea în carieră din gimnaziu
– adaptarea permanentă a rețelei școlare şi a programei la piața muncii
– intrarea la liceu să fie posibilă doar cu medie peste 5
– internat şi masă gratuite pentru elevii din mediul rural, la profesional
– creșterea reputației profesionalei
– autonomie locală pentru administrație – mediul de afaceri, în a decide specializările, rețeaua școlară, planul de școlarizare
– generalizarea programului After-School (un tichet în valoare de 400 de lei pentru fiecare copil) și generalizarea programului „Masă la Școală” (prin care fiecare elev să primească o masă caldă sau un pachet alimentar diversificat în valoare de 10 lei/zi)
– recunoașterea fenomenului Brăila și luarea de măsuri pentru interzicerea lui
– introducerea masteratului didactic, a școlilor pentru profesori, specializarea continuă a profesorilor
– facilități fiscale pentru firmele partenere în învățământul dual
– conectarea bazelor de date, al Registrului Matricol cu Registrul Matricol Unic și cu REVISAL, pentru urmărirea parcursului educațional al tinerilor
Citiți principiile noastre de moderare aici!