Fără drumuri publice în grădini! O asociație solicită CJ transparență privind traseele Inelului Metropolitan de Nord

 

Șapte orădeni au înființat Asociația pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată în eventualitatea în care administrația locală va ține cont și de părerile locuitorilor din zonă. Șase din cei șapte fondatori au domiciliul în Oradea, cu proprietăți în cartierul Podgoria și pe străzile Kabos Endre și Teleki Mihaly, iar cel de-al șaptelea membru fondator locuiește în Oșorhei.

Documente ținute în sertar

În cursul zilei de vineri, 29 august, reprezentanții CJ Bihor informau printr-un comunicat de presă că au fost stabilite cele trei posibile trasee al Inelului Metropolitan de Nord. Primul traseu ar urma să aibă o lungime de 17,1 kilometri. Acesta ar porni din dreptul cartierului Tineretului, de pe DN1, ar ajunge la intrarea în oraș dinspre Oșorhei, urmând să traverseze Crișul Repede, să ajungă pe dealul Podgoria, iar de aici să continue la marginea pădurii, ocolind localitățile Săldăbagiu de Munte și Paleu, în cele din urmă ajungând pe centura Biharia prin drumul de legătură cu Paleu.

Al doilea traseu are două opțiuni: T2A, cu o lungime de 16,4 kilometri, care ar porni de la intrarea în oraș dinspre Oșorhei și ar ocoli zona locuită, iar cealaltă variantă, T2B (de 14,9 kilometri) ar urma să pornească din intersecția drumurilor DN 1 și drumul comunal spre Fughiu. Mai departe, ambele variante ar urma să urce spre Fughiu aproximativ 100 de metri pe drumul comunal, după care ar ocoli localitatea și ar vira spre Oradea, unde ar traversa Crișul Repede, trecând printr-o zonă nelocuită din cartierul Podgoria, suprapunându-se cu o stradă neasfaltată pe circa 200 de metri, după care ar ocoli localitățile Săldăbagiu și Paleu pentru a intra pe centura Biharia.

Al treilea traseu, T3, care ar trebui să acopere o suprafață de 17,6 kilometri va fi direct conectată cu DN1. Astfel, șoseaua ar ocoli localitatea Fughiu, ajungând în zona benzinăriei Lukoil de la intrarea în Oșorhei dinspre Aleșd, ar trece peste Crișul Repede, urcând mai apoi spre capătul estic al cartierului Podgoriei unde s-ar suprapune cu o stradă, pentru ca să continue spre centura Biharia, ocolind în totalitate localitățile Săldăbagiu și Paleu.

În urma acestei știri, apărute în cursul zilei de vineri, 29 august, vicepreședintele asociației a transmis o informare în care se arată că „harta generală încărcată pe site-ul CJ Bihor este absolut inutilă”.

„Prin acest comunicat, atragem atenția că se țin documente în sertar. Exisă hărți de detaliu, după cum confirmă cetățeanul din Fughiu care a văzut harta detliată pentru T3. Cerem ca toți cetățenii să aibă acces la aceste hărți de detaliu, pentru fiecare traseu”, a transmis la solicitarea Bihon, Ana Amzar, unul dintre membrii fondatori al asociației.

În același comunicat de presă este menționat faptul că unul dintre locuitorii localității Fughiu a văzut harta traseului T3 al Inelului Metropolitan, în cursul zilei de 3 septembrie. Acest fapt a fost făcut public pe grupul de Facebook „Oșorhei Util”.

„Surse din cadrul Consiliul Județean Bihor susțin că nu există hărți de detaliu, aspect contrazis atât de răspunsul transmis de TERM SRL unuia dintre membri fondatori ai Asociației pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată prin care anunțau că termenul limită de predare a documentației de proiect este data de 31 august, cât și de informațiile postate pe grupul Facebook Oșorhei Util în data de 4 septembrie de un cetățean al comunei Fughiu, interesat de potențiala afectare a comunei și a străzii proprii de traiectoria T3”.

Însă, în momentul în care membrii asociației au solicitat informații despre Inelul Metropolitan, compania care se ocupa de realizarea studiului de fezabilitate a refuzat să furnizeze detalii.

Proteste în Piața Unirii

Potrivit Anei Amzar, cei șapte orădeni au fost prezenți și la protestele organizate pe această temă în cursul zilei de 30 mai în Piața Unirii. Alături de ei, au fost prezente și alți 50 de orădeni care acuzau autoritățile că nu comunică transparent.

„Toți am fost acolo, personal sau prin alți membrii de familie, prieteni sau cunoștințe în substituire. Nu doar acolo, ci și la Consiliul Județean Bihor, unde personal i-am întins domnului Bolojan harta din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă întrebându-l de ce nu respectă acest document votat în Consiliul Local. La momentul respectiv, am protestat împotriva unei variante de traseu care nu era nici măcar în zona gri din punct de vedere al legalității. Era în zonă neagră deoarece ar fi decimat în masă zone locuite”, a explicat Amzar.

Procesul în instanță nu este exclus

Membrii ONG-ului consideră că cele trei variante de traseu prezentate de Ilie Bolojan au fost puse doar în consultare publică, nu și în dezbatere publică. Diferența dintre cele două noțiuni constă în faptul că procedura de consultare presupune doar colectarea de propuneri ale cetățenilor, trimise prin mail sau poștă, iar dezbaterea publică implică organizarea unei dezbateri în formă fizică, unde cetățenii pot pune întrebări, iar autoritățile oferă răspunsuri.

„Ce fel de consultare publică e aceasta dacă oamenii nu pot vedea străzile impactate, categoria terenurilor afectate, distanțele față de case? Iar faptul că informația se diseminează selectiv, în spatele ușilor închise, doar anumitor persoane, este revoltător. Au răspuns preferențial unei persoane fizice, înaintea unei asociații legal constituite care reprezenta un interes public”, a spus membrul fondator.

Ana Amzar susține că dacă situația o impune, asociația va apela și la instanță pentru a dovedi că „dacă se va încălca legislația în continuare în cadrul acestui proiect, iar drepturile fundamentale ale cetățenilor vor avea de suferit și trebuie să ia atitudine în cadrul unui litigiu, să facă acest lucru în mod colectiv, pentru a optimiza costurile și șansele de reușită”.

De notat este însă faptul că sediul asociației se află în Curtea de Argeș, județul Argeș din motive… sufletești.

„Noi am crezut în valorile liberale și suntem dezamăgiți de această nouă față a administrației pe care nu o mai recunoaștem. Suntem oameni cu pregătire, unii dintre noi juriști, ne place să citim, ne plac politicienii de viță veche, din vremurile demult apus. Unul dintre aceștia este Ion I. C. Brătianu, născut în comuna Ștefănești, Argeș, crescut alături de o familie numeroasă la conacul Florica, azi Muzeul Brătienilor. Determinarea competenței teritoriale a unui proces de sediul asociației, a luat în calcul acest deziderat înălțător”, a mai transmis Ana.

Însă, membrii fondatori nu ar vrea să se ajungă în instanță, decât dacă nu au de ales.

„Subliniem că un litigiu nu e de dorit pentru nimeni. Asociația noastră va face lobby în continuare pentru un traseu ajustat în extravilan. Acel T3 aproape corect și legal”.