La finalul lunii trecute, adunaţi în şedinţă extraordinară convocată de executivul local, consilierii locali votau primul tronson din culoarul de expropriere la drumul expres. Acesta afectează 17 proprietăţi, terenuri, garduri, anexe şi case mai vechi sau renovate, la intersecţia cu străzile Piatra Craiului sau Adevărului. Deşi „beneficiarii” acestei decizii figurează într-un tabel nominal anexat proiectului de hotărâre, împreună cu sumele care li se cuvin, stabilite de un evaluaror, până ieri, niciun funcţionar al Primăriei nu şi-a făcut drum pe la poarta celor afectaţi. Mai mult, tentativa unei expropriate de a afla date concrete despre situaţia sa în urma unei vizite în Primărie, a eşuat. Femeia a fost plimbată dintr-un birou în altul şi apoi a părăsit instituţia fără lămuririle la care spera. „Am depus o cerere de informare şi aştept răspunsul”, ne-a declarat aceasta.
Faţă de această situaţie, viceprimarul Ovidiu Mureşan le cere expropriaţilor să aibă răbdare. „Acum li se redactează înştiinţările, nu am omis problema. Nu pot zice că le vor primi mâine sau poimâine, dar se lucrează la asta”, zice vicele.
Primul tronson de expropriere la drumul expres a primit OK-ul deliberativului local în şedinţa extraordinară de luna trecută, iar următorul va intra în dezbaterea plenului săptămâna viitoare. Deşi un tabel nominal cu cei care vor fi expropriaţi, suprafeţele sau imobilele afectate şi sumele de plată a devenit public după şedinţa din ianuarie, oamenii n-au mai primit niciun semn de viaţă dinspre Primărie. Mai mult, cei care au încercat să se intereseze despre soarta proprietăţilor lor au fost plimbaţi de la un birou la altul fără niciun rezultat.
În secret
17 proprietăţi sunt cuprinse în lista de exproprieri pe primul tronson al drumului expres, pe porţiunea cuprinsă între străzile Făcliei – Piatra Craiului – Adevărului. E vorba de patru case aflate în zona intersecţiei cu străzile Piatra Craiului şi Adevărului, trei anexe şi câteva garduri, în total 2.100 metri pătraţi, plus 5.500 metri pătraţi de teren liber. Evaluatorul, Alasso Company, a stabilit valoarea despăgubirilor la puţin peste 2,1 milioane de lei. Pentru cei afectaţi, asta înseamnă aproximativ 24 de euro pe metru pătrat de teren liber respectiv între 286 şi 878 euro pe metru pătrat construit, pentru edificii, în funcţie de starea și destinaţia construcţiei.
În condiţiile în care aceste cifre sunt deja publice de mai bine de o săptămână, funcţionarii Primăriei nu au reuşit să-şi facă drum pe la titularii exproprierilor, pentru a-i pune în temă.
„Nimeni nu ne-a zis nimic. Săptămâna trecută spre sfârşit m-am dus eu în Primărie să mă interesez ce vor de la mine, până la urmă, dar m-au trimis dintr-un birou în altul şi nu m-au lămurit. Am depus o cerere de informare şi aştept răspunsul”, ne-a relatat Marioara Lipovan. În urma HCL votat în ianuarie, împreună cu soţul ei, femeia va pierde o bună bucată din curte. „Îmi lasă un metru între garaj şi gard, nici n-o sa pot deschide poarta garajului dacă îmi taie din curte cât zic. Habar n-am de bani, oficial nu am fost informaţi”, mai spune femeia.
„La început era vorba că Primăria o să ia doar un colţ din gard. Apoi s-a mărit suprafaţa care o vor şi când au fost ultima dată am aflat că vin aşa aproape de uşa garajului. Eu înţeleg că cer de la mine omenie, că se face pentru binele oraşului dar când le-am cerut să-mi lase încă un metru din curte ca să pot intra în garaj, fiecare m-a trimis să mă judec cu Primăria. Culmea e că pentru casa asta încă plătim rate, cu credit am construit-o”, mai zice orădeanca.
Răbdare
HCL-ul trecut în ianuarie prin Consiliul Local are un rost mai degrabă informativ, pentru că nu poate produce efecte – virarea banilor respectiv demolarea sau preluarea efectivă a bunurilor, până nu se parcurg toate etapele prevăzute de lege. „Noi am parcurs această parte ca să ştie oamenii de ce bani e vorba, să se gândească ce şi unde pot cumpăra de banii primiţi. Vom comunica cu ei dar trebuie să mai parcurgem nişte paşi”, spune Cristian Popescu, director adjunct al Administraţiei Imobiliare Oradea.
„Acum li se redactează înştiinţările, nu am omis problema. Nu pot zice că le vor primi mâine sau poimâine, dar se lucrează la asta”, zice viceprimarul Ovidiu Mureşan.
Conform HG 53/2011 privind normele metodologice de aplicare a legii exproprierii, o primă etapă care trebuia bifată este aprobarea în Consiliul Local al indicatorilor tehnico-economici au lucrării, împreună cu amplasamentul şi sursa de finanţare. Ulterior, executivul trebuie să afişeze lista cu expropriaţii şi să-i înştiinţeze prin poştă despre intenţia exproprierii.
În cazul drumului expres de la Oradea, asta se va întâmpla după ce consilierii locali vor aproba întreg ansamblul de exproprieri necesar pentru a face loc lucrării.
Citiți principiile noastre de moderare aici!