Deschiderea oficială a festivalului European Music Open a coincis, marţi seara, cu vernisajul expoziţiei Ion Grigorescu. Opera pictată: 1963 – 2017, care a avut loc la sediul nou al Muzeului Ţării Crişurilor.
Într-o atmosferă caldă, cu mulţi artişti, profesori şi studenţi ai Facultăţii de Arte din Oradea şi alte personalităţi culturale ale oraşului, cunoscutul tenor Alexandru Badea a rostit cuvântul de început de festival.
„Această a treia ediţie a Festivalului European Music Open se doreşte să vă ofere o oază de linişte, de bucurie estetică şi intelectuală în care bunul gust să facă demers bunului plac, apoi să-l facă nevăzut. Deschidem acest festival prin impresionanta expoziţie Ion Grigorescu. Opera pictată: 1963 – 2017. Îi mulţumesc cu uimită umilinţă în faţa marii sale opere domnului Ion Grigorescu, care a binevoit să vină la Oradea pentru a fi alături de noi. Ţin să îi mulţumesc directorului Muzeului Ţării Crişurilor, domnului Aurel Chiriac, pentru generozitatea, încrederea şi susţinerea nemijlocită pe care o acordă proiectului cultural.
După cum a punctat prof. univ. dr. Aurel Chiriac, la sediul nou, de anul trecut şi până astăzi au fost peste 70.000 de vizitatori. Intenţia este de a continua cu aceeaşi anvergură activitatea muzeistică, promovând cultura majoră, promovând valorile.
„Pentru mine este o mare bucurie această zi, pe de o parte pentru că în continuare Muzeul Ţării Crişurilor este partener al unei manifestări culturale, care aşa cum bine ştiţi, începe să aibă recunoaştere europeană şi naţională, iar pe de altă parte bucuria mea este şi pentru că pot sta alături de domnul Ion Grigorescu, despre care ştiam şi auzisem multe, dar pe care nu l-am cunoscut până acum. Să ştiţi că este un privilegiu să fii alături de el şi mai ales să descoperi tăcerea domniei sale, o tăcere care vine dintr-un suflet chinuit, aş zice eu, până în 1989, dintr-un suflet care poartă prin această expoziţie drama României şi a oamenilor care au trăit în România înainte de 1989. Este o expoziţie de excepţie, care onorează Muzeul Ţării Crişurilor. Trebuie citită şi văzută. Este o expoziţie de profunzime rară”, a spus Aurel Chiriac.
De altfel, cu acestă expoziţie, Muzeul Ţării Crişurilor este la prima colaborare cu un muzeu privat, Muzeul de Artă Recentă – MARe, al cărui director, criticul de artă Erwin Kessler, este şi curatorul expoziţiei.
„Această expoziţie este cu totul altfel. Este o expoziţie extrem de subiectivă, făcută de un artist care este martor al unei epoci distrugătoare. Este un altfel de Grigorescu. Un Grigorescu al zilelor noastre şi al zilelor nu de mult trecute şi am ţinut neapărat să îl facem vizibil. Expoziţia de aici reprezintă mai puţin de două treimi faţă de expoziţia de la Bucureşti, şi are marele avantaj că dincolo de păstrarea timpului cronologic – începuturile operei sale se află în prima sală iar în a doua sală începe de la capitolul trei -, am păstrat acest fir dar am adăugat o lucrare (Capul Agăi Bălăceanu – n.r.) pe care am reuşit să o obţinem întretimp şi care este plasată în centrul expoziţiei. Vă uitaţi la ea cu spaimă iar mesajul spune că fără sacrificiu nu există mântuire şi fără sacrificiu nu există ţară. Această lucrare nu a fost la Bucureşti, am adus-o din Elveţia, este o premieră, şi cred că aveţi marea şansă ca Oradea să o vadă pentru prima dată în ultimii 25 de ani”, a explicat criticul de artă Erwin Kessler.
Şase capitole
Este, de altfel, prima expoziție retrospectivă dedicată unui artist român în viață din ultimii 20 de ani. În cele două săli sunt expuse şase capitole cronologice și tipologice în care a fost împărțită opera pictată a lui Ion Grigorescu (73 ani), de la începuturile sale până în prezent, combinând pictura cu fotografia, cu obiectul, sculptura, instalația sau enunțul conceptualist.
Secțiunile Paleta (1963-1965), Răspântia (1965-1968), Revizorul (1968-1971), Exodul (1972-1978), Săritura cu pictura (1979-1993) și Marginea era centru (1993-2017) surprind parcursul cercetării constante la care Ion Grigorescu și-a supus pictura proprie.
În primii ani a început cu „tatonări distante şi instrumentale, vocalize pe partituri moderniste, clasice”, trecând prin „serii prinse în entităţi tip gazetă de perete, cu accente politice, critice, dominate de fotografia pictată, manipulată cromatic”, şi terminând cu o „canalizare consecventă pe pictură, vehicul preferat al unei spiritualităţi ce devine religiozitate angajată, atât intim cât şi social, folosire subversivă a picturii ca mijloc (anti)experimental de edificare morală”.
De altfel, maestrul Ion Grigorescu spunea: „Limbajul şi valorile nu se demodează. Arta, depăşită de contemporaneitate este tot atât de contemporană şi tot atât de vitală. Încerc să fac lucruri pe care nu le-am mai făcut, să nu mă repet”.
La vernisaj a fost prezentat şi catalogul critic omonim fiind primul catalogue raisonné dedicat unui artist român în viață. Este o lucrare de referință, scrisă în română şi engleză, în 512 pagini şi 700 de ilustraţii, fiind realizată de un colectiv format din Erwin Kessler, Carola Chişiu, Cristian Vechiu, Ioana Antonia Pearsică și Diana-Andreea Novăceanu. Catalogul a fost publicat la Editura Vellant în 2017 și va fi accesibil publicului la Oradea pe tot parcursul expoziției. Expoziţia va putea fi vizitată până în 28 august 2018.
Citiți principiile noastre de moderare aici!