Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă în România, cu aproape 2.000 de cazuri înregistrate la nivel național. DSP Bihor raportează două îmbolnăviri și o suspiciune, iar situația este în atenția autorităților.
[eadvert]
În contextul unei acoperiri vaccinale de 78% pentru prima doză și 62% pentru a doua, Ministerul Sănătății a demarat o campanie de vaccinare, concentrându-se pe copiii cu vârsta între 9 și 11 luni și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema incompletă. Concomitent, se desfășoară o amplă campanie de informare adresată părinților.
Eforturi în Bihor
DSP Bihor, anticipând situația, a inițiat o campanie pro-vaccinare cu două luni înainte de declanșarea epidemiei. În ciuda numărului redus de cazuri în județ (2 confirmate, 1 suspect), dr. Daniela Rahotă, directorul DSP Bihor, subliniază importanța măsurilor luate pentru creșterea ratei de vaccinare, cu accent pe comunitățile cu acoperire scăzută, în special cea a rromilor.
„În Bihor avem două cazuri și o suspiciune, pentru care nu ne-au venit încă rezultatele. Noi stăm bine din acest punct de vedere. Noi am anticipat această problemă, noi din septembrie ne pregătim și am încercat să organizăm acțiuni de prevenție pentru a nu ajunge la cazuri multe. Noi ne-am axat pe campanii de prevenție încă de când au început să explodeze cazurile în țară. Județele Mureș, Brașov, Cluj au enorm de multe cazuri. De exemplu, Mureșul are 600 de cazuri. 200 are Clujul. Eram cam aproape de aceste județe și ne-am mobilizat. Am organizat întâlniri cu medicii de familie pe zone. I-am chemat la întâlniri în Beiuș, Salonta, Marghita, Aleșd. În 11 decembrie avem programate întâlniri la Oradea pentru concitadinii noștri, dar și medicii din mediul rural, din jurul Oradiei.
Am făcut o analiză și am ajuns în comunitățile cu risc. Ne-am deplasat în Cheresig, Gepiu, Ineu și în cartierul Voltaire. Acolo unde sunt mai mulți rromi și am făcut o recuperare a celor nevaccinați”, a declarat șefa DSP Bihor.
Potrivit acesteia, în județul Bihor acoperirea de vaccinare cu prima doză de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) este de 70%, iar la a doua doză, 83%.
„Acum peste cele două doze, în caz de epidemie, se mai face o doză suplimentară, între 9 și 11 luni. Până la 12 luni trebuie să aibă prima doză și la 5 ani trebuie să aibă a doua doză”, a explicat dr. Rahotă.
Conspiraționiști
Șefa DSP Bihor evidențiază dificultățile întâmpinate în convingerea conspiraționiștilor anti-vaccin. Aceștia, similar cu cazul vaccinului anti-Covid, reprezintă o provocare, deși riscul real este doar dobândirea protecției împotriva bolii, spune dr. Rahotă.
În lupta împotriva reticenței, au fost distribuite scrisori către asociațiile de părinți pentru a stimula vaccinarea.
„Ne-am întâlnit în această dimineață și am conceput o scrisoare către asociațiile de părinți, pentru că pe aceștia trebuie să-i convingem de importanța vaccinării copiilor. Totuși, ca rată de vaccinare și ca număr de cazuri confirmate deocamdată stăm bine în Bihor”, a spus dr. Rahotă.
Riscuri și simptome ale rujeolei
Rujeola, o boală extrem de contagioasă, poate duce la complicații severe sau chiar fatale. Simptomele includ rinoree, tuse, febră, erupție roșie și ochi sensibili la lumină. Complicațiile pot varia de la bronhopneumonie la encefalită, cu risc major pentru copiii sub 5 ani și cei cu imunitate compromisă.
Dr. Rahotă îndeamnă părinții să-și vaccineze copiii, subliniind disponibilitatea suficientă a vaccinului. Vaccinarea rămâne singura metodă eficientă de prevenire a rujeolei, iar informarea și conștientizarea comunității sunt cruciale în gestionarea epidemiei.
Prevenire și tratament
Rujeola se transmite prin picături din aer și se răspândește rapid în rândul persoanelor nevaccinate. Vaccinul ROR reprezintă soluția principală de prevenire, fiind sigur și eficace. Tratamentul rujeolei se concentrează pe susținerea pacientului, fără un tratament specific. Antibioticele sunt ineficiente împotriva virusului rujeolei, dar pot fi utilizate pentru complicații bacteriene asociate.
Epidemia de rujeolă impune un efort susținut în promovarea vaccinării și convingerea comunității să se protejeze împotriva acestei boli grave. Confruntarea cu conspiraționiștii anti-vaccin rămâne un aspect critic al acestei lupte, subliniind necesitatea unui efort unitar pentru sănătatea publică.
„În cazul în care văd că există simptome, trebuie să se adreseze medicului de familie, care are fișa de vaccinare a copilului respectiv, sau dacă medicul de familie nu este disponibil, se pot adresa Spitalului de Boli Infecțioase. În Brașov, acum o lună, a fost un deces, la un nou – născut până la un an. Deci, boala poate să dea complicații grave, mai ales în cazul unui nou-născut până în 11 luni, să se ajungă chiar la deces. Simptomele evidente: febră mare, tuse, insuficiența de a respira – dispnee, și petele acelea caracteristice pe piele, și mai sunt pete pe limbă, în cavitatea bucală petele koplik”, a spus dr. Rahotă.
Trimite articolul
XAsa trebuie, nu mai vrem vaccinuri deloc, sa reapara ciuma, variola, rujeola, malaria, rujeola si toate bolile disparute. Si nu mai vrem nici medicamente sa ne cipeaza si ne stie parola de tik tok.
epidemia de prostie crunta duce la epidemii ale altor boli. Noi cum suntem o natie de prosti gramada putem doar sa ne rugam sa nu devenim focarul Europei de vreo boala mortala. Ca focarul prostilor si tampitilor suntem de mult.
“Vaccinul” anti COVID, n-a fost vaccin si uite am ajuns din cauza asta. Sa nu uitam ca pe vremuri exista celebrul Institut Cantacuzino (inchis in “democratie”) care livra vaccinuri cercetare indelung si sigure, vaccinuri care ne-au fost inoculate unor intregi generatii din care fac si eu parte si astazi suntem sanatosi. Recomand tinerelor familii cu copii sa-si vaccineze vlastarele de graba cu toate vaccinurile recomandate copiilor, bineinteles dupa o discutie seriosa cu medicul de familie.