Mai mulţi militanţi împotriva exploatării gazelor de şist, unii membri în ONG-uri, alţii nu, iniţiază un demers legislativ care are drept scop interzicerea exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice pe orizontală (fracking – eng.).
Iniţiativa legislativă pornită din Bihor va avea nevoie de 100.000 de semnături de la cetăţeni cu drept de vot, pentru ca ea să fie supută dezbaterii Parlamentului. Altă condiţie cerută de lege este ca aceştia să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, respectiv municipiul Bucureşti, iar în fiecare din aceste judeţe să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei legislative.
Comitetul de iniţiativă legislativă este format din Marius Hărduţ (Fundaţia Life), Orlando Balaş (Academia Civică), Szabo Amalia – Noemi, Szabo Hajnal, Paul Iacobaş (CRSE – Munţii Apuseni), Eleonora Mircescu (Ecotop), Mircea Talpoş, Cătălin Popa (Fundaţia Comunitară Oradea) şi Ioan Şule. Cornel Laurenţiu Eustaţiu, pensionar, de profesie inginer constructor, este cel împuternicit de Comitetul de iniţiativă legislativă pentru a-l reprezenta la Consiliul legislativ din Parlament.
SOS, apa!
Ieri, Elonora Mircescu şi Cornel Laurenţiu Eustaţiu au vorbit despre necesitatea acestei iniţiative legislative. Cornel Eustaţiu a evocat dezastrele naturale pe care exploatarea gazelor de şist le-a provocat în SUA: cutremure, alunecări de teren, poluarea apei. Ţinând să spună cât de neplăcut impresionat a fost de evenimentele de astă-toamnă de la Siliştea-Pungeşti, unde a ţinut să se deplaseze personal, pensionarul a venit cu date luate, spune el, tocmai de pe site-ul companiei Chevron. Şi dacă exploatarea acestor gaze de şist nu ar provoca cutremure, apa va fi iremediabil afectată în zona exploatată, susţine Eustaţiu. „Pe o structură cu sonde întinsă pe 1 kilometru pătrat sunt injectaţi 2 milioane de metri cubi de apă. Iar această cantitate poate creşte, deoarece sunt necesare refracturări. În aceste condiţii, în zonă irigaţii nu mai poţi să faci şi te poţi trezi oricând cu fântâna secată. De asemenea, piaţa imobiliară scade. În Polonia, de exemplu, valoarea pământului şi a caselor din zonele afectate a scăzut cu de la 9 până la 25%. Plus, e problemă şi cu asigurarea proprietăţilor. În SUA, au fost oameni refuzaţi de către casele de asigurări”, e mesajul lui Eustaţiu. Acesta a arătat că pentru o exploatare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe 1 kilometru pătrat sunt săpate şase sonde, iar în fiecare dintre acestea sunt injectaţi 365.000 de metri cubi de apă, 16.200 tone de nisip şi 1.200 mc de substanţe chimice, unele extrem de periculoase, ce sunt amestecate cu apa. În zona Bârlad vor fi săpate 40.000 de asemenea sonde, afirmă Cornel Eustaţiu, care aduce în discuţie şi problema distrugerii drumurilor, din cauza apariţiei în zonă a camioanelor de mare tonaj.
Inginerul geolog Eleonora Mircescu a atras atenţia asupra faptului că structura geologică din Europa nu e aceeaşi cu cea din SUA, şi de aceea aici extracţia acestor gaze nu ar fi la fel de eficientă. „40% dintre puţuri nu funcţionează din prima. Avem exemplul din Polonia”, avertizează Eleonora Mircescu. Despre iniţiativa legislativă, Eleonora Mircescu spune că este „o încercare de a uni această mişcare împotriva gazelor de şist”. „Eu doresc să implic în această acţiune şi sectorul privat. Nimeni din sectorul privat nu s-a gândit că acest lucru îi va afecta”, a transmis inginerul geolog, exemplificând cu faptul că nimeni nu va mai cumpăra produse agro-alimentare dintr-o zonă în care au loc asemenea exploatări ce afectează în mod ireversibil mediul înconjurător.
Citiți principiile noastre de moderare aici!