Manifestarea se opune şi exploatării gazelor de şist, prin fracţionarea hidraulică a straturilor de rocă. Înainte de marşul de protest anti-cianuri şi gaze de şist, vor protesta, de la ora 15, iubitorii animalelor, care se opun Legii eutanasierii câinilor, proaspăt promovată de preşedintele Traian Băsescu.
Este a cincea duminică în care care se protestează în mod consecutiv la Oradea împotriva proiectului cianuristic de la Roşia Montana, aşa cum se întâmplă şi în alte oraşe din ţară, dar şi din străinătate.
Protestatarii cer retragerea legii RMGC din Parlament, interzicerea minieritului prin cianuri de către Parlament, printr-o altă lege, introducerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO dar şi demiterea iniţiatorilor proiectului de lege de care beneficiază compania exploatatoare. Este vorba despre guvernanţii Victor Ponta, Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu, dar şi preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu.
Academia Română s-a pronunţat deja. Respinge proiectul cianuristic din inima Apusenilor. Iată ce cere Academia Română:
1. Să fie minerit în galerii, nu minerit la suprafaţă, aşa cum prevede proiectul de minerit prin cianuri. Mineritul la suprafaţă ar compromite întreg ecosistemul, arată Academia Română.
2. Redevenţa pe care o primeşte Statul Român – prea mică. Academia cere ca din aurul extras, investitorul să primească doar o parte din productie. Adică cheltuielile de investiţie, de operare şi un profit rezonabil. „Iar restul producţiei, adică 80% din total, ar trebui să revină proprietarului – adică Statul. Din aurul extras, aurul să intre direct la BNR. Iar din aurul pe care-l posedă, Statul ar trebui să-i plătească exploatatorului, nu invers”, cere Academia. Această propunere a rămas FĂRĂ RĂSPUNS din partea directorului companiei RMGC, Dragoş Tănase, într-o emisiune difuzată de TVR în februarie 2012, desfăşurată sub genericul „Războiul aurului”.
3. Cianura – poate fi controlată, dar există şi alte tehnologii, susţine academicianul Haiduc, preşedintele Academiei. Cianura „se foloseste pentru ca e cea mai ieftina, cea mai profitabila. A aparut o informatie pe internet – exista o firma americana care sustine ca are o tehnologie noua, prietenoasa cu mediul, care este la fel de eficienta si care ar trebui studiata inainte de o decizie finala”, a declarat preşedintele Academiei Române.
Alte îngrijorări ale Academiei Române:
a. RMGC oferă 2.000 de locuri de munca in perioada de constructie a exploataţiei miniere, adica doi ani. Dupa aceea, raman 500. Ce se intampla cu celelalte locuri de munca?
b. Cate locuri de munca pot fi ocupate cu localnici si cati specialisti, tehnicieni trebuie adusi din afara? „E vorba despre o industrie chimica si nu cred ca toate locurile de munca pot fi acoperite cu localnici”, a subliniat Haiduc.
c. „Nu consideram ca este un proiect de dezvoltare durabila. Dupa 17 ani zona ramane fara resurse, fara locuri de munca. Care este perspectiva?”, întreabă preşedintele Academiei.
d. „Nu cred ca trebuie sa epuizam total rezervele de aur din Apuseni. Trebuie sa lasam ceva si generatiilor viitoare, pentru ca rezervele, bogatiile nu sunt o mostenire a trecutului, ci un imprumut de la generatiile urmatoare. Daca de 2.000 de ani s-a scos putin cate putin, si n-a fost chiar putin, ar trebui ca si generatiile viitoare sa se bucure de aceasta avere nationala”.
e. Sunt periclitate puncte de importanţă arheologica – o parte din comuna Roşia Montană, cladiri, biserici.
f. Iazul de decantare – exista voci ale unor specialişti, care arată că o parte din peretii iazului sunt permeabili, deci exista riscul ca apa tehnologica (infestata cu cianura) sa patrunda in panza freatica si sa impurifice rezervele de apa freatica, folosita apoi ca apă potabila in zona si nu se stie cat se poate extinde.
Cu excepţia problemei clădirilor şi bisericilor, despre care reprezentanţii exploatatorului RMGC au declarat că vor fi transmutate, toate celelalte probleme ridicate de Academia Română au rămas FĂRĂ RĂSPUNS în emisiunea TVR despre cazul Rosia Montana.
La emisiune au participat, printre alţii, preşedintele fundaţiei Alburnus Maios, Eugen David şi jurnalistul Mircea Toma, ambii opozanţi ai proiectului de minerit.
De asemenea, a participat şi directorul RMGC, Dragoş Tănase şi Bogdan Naumovici – cel care coordonează incredibila propagandă publicitară pro-minerit (Gold Corporation) în mass-media din toată ţara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!