Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a ţinut ca, înanul Centenarului Marii Uniri, să dedice o expoziţie – omagiu bihorenilor care au înfruntat primejdiile până la Albă Iulia pentru a susține unirea provinciilor românești, Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș, cu Regatul României. Pe 1 Decembrie, în Sala Marii Uniri de la Alba Iulia, 1228 de delegaţi cu drept de vot au decis unirea cu patria mamă. Bihorenii au reprezentat „cea mai mare delegaţie din Transilvania”, 66 fiind delegaţi aleşi, 45 delegaţi de drept, 20 delegaţi ai Consiliilor Naţionale Române ai plaselor şi satelor bihorene, şi 108 participanţi din propria iniţiativă, indentificaţi cu nume.
Miercuri, în corpul B al Palatului Princiar, etaj II, sălile 12, 13 și 14, a fsot vernisată expoziția ”Drumul bihorenilor la Cetatea Unirii”, care aduce în faţa privitorilor fărâme din viaţa celor careu au pus în practică un vis. Sunt nouă portrete selectate în această expoziţie: Gheorghe Bordașiu – preot şi învăţător, Gavril Iovan – preot şi învăţător, Nicolae Malița – preot şi învăţător, Ioan Bușiția – profesor de desen şi dirijor, Teodor Neș – profesor şi inspector şcolar, Augustin Maghiar – canonic greco-catolic, Alexandru Nicolae Popescu – notar „cercual”, Teodor Popoviciu – ţăran înstărit și Pavel Malița – consilier juridic. Curatori expoziției sunt: dr. Cristina Liana Pușcaș – muzeograf şi Cristian Negru – bibliotecar.
Expoziția a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor și Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Ziua de 1 august a fost aleasă ca dată a vernisajului deoarece, în anul 1835, în comitatul Sălaj se năştea Gheorghe Pop de Băseşti, unul din cei care au pus Oradea pe harta Marii Uniri, alături de Alba Iulia, Sibiu și Arad. Directorul Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural, Angela Lupşe, a precizat în cuvântul de deschidere că această expoziţie a fost coordonată de consilierul local Grigore Mora, mulţumindu-i şi viceprimarului Florin Birta, prezent la vernisaj, pentru sprijinul acordat.
Solicitat să spună câteva cuvinte, prof. univ. dr. Mihai Drecin a punctat faptul că aproape toți muzeografii Muzeului Orașului Oradea sunt foşti studenţi ai Facultăţii de Istorie din Oradea, care au învăţat o şcoală bună în ale cercetării istoriei. „Sunt lucruri excepţionale pe care ei le-au adunat împreună cu cei din asociaţia reprezentanţilor urmaşilor noştri la Alba Iulia. Toţi cei pe care îi vedeţi aici afişaţi cu nume, cu date biografice, listele celor care au participat din proprie iniţiativă la Alba Iulia, nu neapărat trimişi de comunităţile din care făceau parte, ca veritabili deputaţi care să discute şi să voteze Unirea, toţi aceştia făceau parte din ceea ce istoricii îi spunem elita satului românesc”, a spus profesorul Drecin.
Curator al expoziţiei, dr. Cristina Liana Pușcaș a precizat că fiecare dintre delegaţi merita să aibă o expoziţie aparte. „Am selectat nouă pesonalităţi deoarece mi-a fost un pic mai uşor, pentru că nu am dorit să expun doar panouri informative. Am încercat să fie o expoziţie care să aducă fărâme din vieţile acestor oameni. Le mulţumesc urmaşilor delegaţilor pentru că mi-au oferit obiecte ale acestor delegaţi care ne-au reprezentat la Alba Iulia”.
Prigoniţi mulţi ani
Drumul bihoreanilor nu a fost unul de victorie, ci un drum plin de primejdii. De exemplu, la Salonta, după ce au urcat în tren, nu i s-a permis trenului să plece. Unii au mers cu trenul, alţii călare, alţii în căruţă sau chiar şi pe jos. Aşa cum spune Cristina Puşcaş, în spatele fiecărui panou se află de fapt drame impresionante. Dintre cei nouă, Pavel Maliţa este tatăl academicianului Mircea Maliţa, decedat în primăvara acestui an. Pavel Maliţa este cel care a dus la Alba Iulia toate documentele cu semnăturile bihorenilor, încredinţate de Aurel Lazăr. Augustin Maghiar a participat la Alba Iulia, după care comuniştii au reuşit să îl bage la închisoare şi la 1951 a murit la Sighet, fiind primul martir al eparhiei greco-catolice de Oradea care moare la Sighet. Teodor Popoviciu, la vârsta de 80 de ani, a fost adus pe jos din post în post până la Oradea în urma unei delaţiuni.
De altfel, toţi urmaşii acestor delegaţi la Alba Iulia au făcut ani grei de puşcărie sau au avut foarte mult de suferit. De exemplu, părintele Gheorghe Bordaşiu are un fiu care trăieşte astăzi la Bucureşti, părintele Nicolae Bordaşiu, are 94 de ani. Acesta a fost prigonit ani în şir, iar până în 1964 a fost chinuit în cele mai grele închisori. De asemenea, unul din fii părintelui Gavril Iovan, Ioan Iovan de la Recea, a făcut şi el ani grei de puşcărie. Alexandru Nicolae Popescu, notarul de la Lăzăreni, a locuit în perioada de dinaintea comunismului într-o vilă cu 18 camere. Întreaga avere a fost confiscată şi acolo s-a mutat CAP-ul. Acum totul acolo este distrus.
În afară de expoziţia cu panouri şi obiecte, drumul bihorenilor către Cetatea Unirii a fost ilustrat și printr-o prezentare Power Point care poate fi vizionată într-o sală alăturată. Expoziţia găzduită în sălile 12, 13 şi 14, etajul II, Palatul Princiar, poate fi vizitată pe tot parcursul anului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!