Uniunea Vatra Românească – Filiala Bihor și Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai” Bihor – Oradea, în parteneriat cu Asociația Națională a Cavalerilor de Clio, Asociația Civică Tempora Satu Mare și Societatea Cultural Patriotică ”Avram Iancu” din Oradea, au organizat marți la Biblioteca Județeană manifestarea evocatoare „Memoria istoriei”. Evenimentul a fost prilejuit de lansarea cărților „Părintele Vasile Lucaciu în revista sătmăreană Eroii neamului”, volum oordonat de col.r. Voicu Șichet și „1940-Strigătul de durere al românilor”, semnată de col.r.dr. Constantin Moșincat. Evenimentul editorial s-a înscris în suita de acțiuni omagiale dedicate Centenarului Marii Uniri.
Manifestarea început cu intonarea imnului României. Amfitrion a fost lect. univ. dr. Ioan Laza, care după cuvântul de introducere al Ligiei Mirişan, directorul Bibliotecii “Gheorghe Şincai”, a dat cuvântul profesorului universitar, doctor în istorie, Blaga Mihoc, un exeget în materie de Vasile Lucaciu.
Volumul „Părintele Vasile Lucaciu în revista sătmăreană Eroii neamului” este închinat uneia dintre cele mai marcante personalități de la cumpăna secolului XX, Vasile Lucaciu. Născut pe meleaguri sătmărene, el este al tuturor românilor ardeleni, al întregului popor român, răspândit astăzi, cu voie sau fără voie, în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Cartea este structurată pe treisprezece capitole și conține indice de nume, localități și iconografie.
„Socotesc că cei care au finanţat tipărirea acestei cărţi au avut ca scop dorinţa de a o face accesibilă tuturor celor care vor să cunoască trecutul istoric al poporului român, lupta sa pentru făurirea României Mari”, spune prof. Blaga Mihoc. „Este greu să vorbim acum ad nominem despre toţi autorii lucrărilor apărute în acest volum. Faptul că unii dintre ei provin din marile centre universitare dă relatărilor lor girul unei rigori ştiinţifice, înscriidu-le astfel în circuitul istoric naţional.”
La eveniment a fost prezentă şi dr Daniela Bălu, cercetător la Muzeul Judeţean Satu Mare. Prezenţa sa s-a datorat nu doar contribuţiei la apariţia cărţii prin articole publicate de-a lungul anilor în revista Eroii Neamului coordonată de col.r. Voicu Șichet, dar şi datorită implicării personale în ceea ce priveşte activitatea de aducere în prim plan a perosnalităţii dr. Vasile Lucaciu. Familia domniei sale provine chiar din comuna Apa, judeţul Satu Mare, unde s-a născut părintele Vasile Lucaciu. În anii copilăriei străbunica sa îi povestea de popa Lucaciu. Străbunicii Danielei Bălu au locuit, de altfel, exact în casa care, în timp, a devenit casa memorială dedicată marii personalităţi. Iar în 1980, când a fost organizată casa memorială Vasile Lucaciu, primarul comunei Apa a fost chiar tatăl Danielei Bălu. Nu a fost deloc uşor ca în acele vremuri ale regimului comunist să susţină înfiinţarea unui muzeu dedicat unui preot greco-catolic.
Cercetător dr. Viorel Câmpean, unul din autorii articolelor din volum, a dorit să aducă un omagiu Bihorului, pentru că „unul dintre primii cercetători atenţi ai vieţii lui Vasile Lucaciu a fost un bihorean, mai precis un beiuşean – Corneliu Mezea. De altfel, cercetătorul are în vedere pe viitor o carte despre legăturile sătmărerilor cu Beiuşul.
Ioan Laza l-a amintit apoi şi pe dramaturgul Mircea Bradu, prezent în sală, care a scris piesa „Inima”, în care personajul principal este Vasile Lucaciu. Premiera piesei a avut loc în anul 1979, în regia lui Alexandru Colpaci, rolul principal revenindu-i actorului Liviu Rozorea, Ion Mâinea jucându-l pe episcopul Szabo.
Coordonatolrul volumului „Părintele Vasile Lucaciu în revista sătmăreană Eroii neamului”, col.r. Voicu Șichet, a mărturisit că această carte a fost tipărită în urma unui proiect în cadrul Centenarului, solicitare făcută Editurii Academiei Române. În carte se regăsesc 30 de autori. „Am încercat să structurez în aşa fel articolele ca să evidenţiez multiplele ipostaze ale activităţii şi personalităţii lui Vasile Lucaciu, inclusiv pentru a sublinia legăturile sale cu toate marile personalităţi ale timpului care şi-au pus priceperea, talentul, unii averea în slujba neamului românesc”. La finalul prezentării sale, col.r. Voicu Șichet a înmânat o diplomă de excelenţă colonelului în rezervă dr. Constantin Moșincat, din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria, filiala Satu Mare şi a revistei Eroii Neamului, în semn de înaltă apreciere pentru interesul deosebit şi promovarea cu responsabilitate a acţiunilor dedicate cinstirii eroilor.
Un subiect dureros
Colonelul în rezervă Grigore Bartoș a vorbit apoi cu cu patimă şi suflet românesc despre identitatea naţională. A făcut trecerea, de altfel, la cartea „1940-Strigătul de durere al românilor”, semnată de col.r.dr. Constantin Moșincat, precizând că autorul a început volumul în contextul european, s-a referit la alianţele României cu cei care au ajutat la realizarea României Mari, relatând apoi despre momentul dramatic de evacuare a Basarabiei şi despre suferinţele românilor din Ardeal. „1940 – strigătul de durere al românilor”, apărută la Editura Tipo Mc, povesteşte despre ce s-a întâmplat după cedarea Ardealului de Nord Ungariei hortiste, atât dintr-o componentă personală, dar şi cu rigoare ştiinţifică.
Referitor la carte, col.r.dr. Constantin Moșincat a precizat: „Consider că subiectul acestei cărţi este o frântură care lipseşte din Centenarul Unirii, una extrem de dureroasă. Există o continuitate între idealurile pentru care a luptat Vasile Lucaciu alături de ceilalţi memorandişti pentru a face România Mare, apoi ce s-a întâmplat în perioada interbelică în care această zonă a fost lăsată iarăşi la margine în ce priveşte investiţiile, şi apoi 1940, o cu totul altă faţă, în care efectiv a fost abandonată populaţia de aici, cu strigătul de durere în suflet a celor care au apucat să plece dar şi a celor care au rămas. Într-o astfel de paradigmă am început să adun materiale şi să caut în profunzime. Când mama mea mi-a povestit despre barbariile pe care le-au suferit, atunci am zis că poate este subiectivă, că nu avea ca, om simplu, cuprinderea întregului fenomen. Şi atunci am căutat în arhivă documente. Le-am găsit la Budapesta, le-am găsit şi în arhivele statului, le-am găsit şi în arhivele militare şi le-am găsit şi în arhivele episcopiei. Toate acestea puse la un loc îmi dau acelaşi element: că în toată această perioadă, dacă nu au reuşit stăpânitorii vremelnici ai timpului să deposedeze de pământ, să decapiteze satele şi oraşele de intelectualitate, de învăţători, de preoţi, dacă nu au reuşit să îi determine să plece, atunci au început aceste maltratări sistematice şi nu există pe pământ ceva inventat ca să nu fi aplicat ungurii în acele vremuri.”
Manifestarea s-a încheiat cu un moment artistic emoţionant susținut de tinerii soliști de muzică populară Bianca Popa – elevă a Liceului de Arte și Alexandru Carțiș, absolvent al Facultăţii de Teologie din Oradea, membru în corul Filarmonicii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!