E promisiunea pe care ministrul Transporturilor Dan Costescu a făcut-o celor peste 100 de oameni care s-au prezentat la întâlnirea stabilită miercuri la Drăgăneşti. Participanţii la întâlnire sunt însă sceptici după ce au auzit 10 ani de minciuni şi promisiuni. „După o aşteptare însorită pe marginea uliţei la Drăgăneşti, a sosit şi dom ministru Costescu, să poarte dialog cu presa. Multe noutăţi n-am aflat, au apărut iarăşi utilajele, s-a putut filma în voie lucrul lor cu sârg. Reprezentanţii firmelor constructoare erau proaspăt îmbrăcaţi de la magazie. Ce va fi, om vedea.Că ce este, vedem de 10 ani. Garanţii nu am primit, numai vagi termene de sfârşitul anului, că vom avea drum circulabil”, spune Kovacs Zoltan, participant la discuţiile cu ministrul Transporturilor şi cu şeful CNADR Cătălin Homor.
Promisiuni
Ministrul Dan Costescu şi şeful CNADR îşi argumentează promisiunile cu …promisiunile constructorilor care „ne-au promis că vor termina lucrările până la finele anului, asta au promis”. Cei doi responsabili au spus că ei vor încerca să-i facă pe constructori să se ţină de promisiune. „Le-am promis că vom fi cu ochii pe ei și o să-i controlăm la prezență și mobilizare”, a clamat ministrul Dan Costescu, care e conştient că „fără o mobilizare bună, ceea ce ne-au promis, e doar o promisiune fără fundament”, dar acesata exclude rezilierea contractelor cu constructorii deoarece o asemenea măsură ar prelungi agonia pe DN 76 cu încă doi ani.
Pe tronsonul de 33 km, lucrările sunt realizate în proporţie de 48 % , iar pe tronsonul de 29 km în proporţie de 53%.
Petiţia celor 4000
Dan Popa, organizator al mişcării de protest pentru DN 76 a înmâmat ministrului şi şefului CNADR o petiţie semnată de 3950 de persoane.
„În primul şi în primul rând dorim să vă mulţumim pentru faptul că aţi venit aici la noi, în judetele Bihor şi Arad, pe Drumul Naţional 76 sau Drumul European 79 şi, astfel să vă daţi seama de dezastrul ce tronează, în prezent pe tronsonul de drum Dealul Bitii din Bihor şi până în Ioneşti- Arad, pe o distanţă de aproape 80 de km, din cei 184 de km, pe care trebuia făcută reabilitarea „, se arată în documentul înaintat ministrului Costescu. Participanţii au ţinut să sublinieze că, pe DE 79 este „ cea mai scurtă distanţă dintre Viena şi Bucuresti, iar pe tronsonul de aproape 80 km menţionat, trăiesc şi muncesc peste o sută de mii de oameni…Nu dorim deloc să facem un istoric al DN76 şi a lucrărilor de aşa- zisa reabilitare, sau reparaţii ce s-au desfăşurat de-a lungul unei perioade de timp de peste 10 ani, dar vrem să vă arătăm , că în principal este vorba de nepăsarea şi indolenta celor în drept să asigure locuitorilor din Bihor, Arad şi Hunedoara condiţii decente de trai, pentru că până acum numai de aşa ceva nu se poate vorbi”, au spus participanţii.
DN 76 construit între anii 1957-1962 a fost proiectat şi construit pentru circulaţia şi tonajul autovehiculelor de atunci. Din acea perioadă şi până în 2004, pe tronsonul Oradea-Deva au fost efectuate doar lucrări de reparaţii curente, plombări şi aplicări de marcaje, fără a se putea vorbi de reabilitări.
Dezastrul de la Sudrigiu
„O parte din lucrările de reabilitare au început să se faca, firav şi sporadic, începând cu 2004-2005 în zonele Sâmbăta-Copăceni (2-3 km) şi Lunca-Vaşcău (4km) şi….cam atât.
Proiectul de reabilitare pe fonduri europene a DN76 a fost aprobat încă din 2008. A mai trecut o perioadă de doi-trei ani de măsurători peste măsuratori, făcute de diferite firme mai mult sau mai puţin competente (mai puţin zicem noi), dovada edificatoare în acest sens fiind localitatea Sudrigiu unde măsurătorile au făcut praf şi intersecţiile şi trotuarele existente, odată reabilitarea făcută, conform proiectelor actuale, accesul din drumurile judeţene şi comunale al autovehiculelor fiind complet blocat iar circulaţia pietonilor nu se mai poate face decât pe partea carosabilă. Acum toata lumea ridica din umeri şi spun că au fost greşite măsurătorile. Noi am fi curiosi cine răspunde?”, se întreabă oamenii retoric.
Lucrările efective, teoretic, ar fi trebuit să înceapa în 2012, pe unele tronsoane făcându-se câte ceva, iar pe altele….teoretic. Exemplu viu: Oradea-Vârful dealului Bitii (Bihor), unde firma CCCF Timisoara a câştigat licitaţia iniţială, dar după câteva luni a intrat in insolvenţă. În perioada 2012-2015, această firmă nu a lucrat nimic,cu excepţia unor şanţuri în zona Hidişel şi pe Dealul Bitii, şanţuri ce timp de trei ani au pus în pericol viaţa a zeci de mii de oameni, cu circulaţie la semafor fără nici un rost. Rezultatul: pierderi de vieţi omeneşti şi zeci de accidente. „În această perioadă, nimeni de la CNADNR nu «şi-a bătut capul» cu ce se întâmpla pe acest tronson. Şi iar ne întrebăm cine răspunde de neglijenţa acestui constructor? Şi tot din 2012 şi până în prezent pe tronsonul Dealul Bitii – Ştei, firma AZVI, împreună cu firmele subcontractoare, au lucrat atât cât se vede în prezent. Adică, pe porţiunea de drum Dealul Bitii – Beiuş e dezastru şi, de patru ani circulăm sau în mocirlă, sau în praf şi, stând ore în şir la semafoare.. Iar daca termenul initial de execuţie a fost 2014, acum s-a mutat în noiembrie 2016, cu foarte mici şanse de a fi respectat, pentru simplul motiv că AZVI spune că nu a primit bani pentru lucrările efectuate, iar puţinii bani ce s-au dat sunt pentru lucrări făcute în urmă cu 6-8 luni…”, se arată în petiţia înmânată ministrului Costescu.
Trec drumul cu scara
Oamenii nu au uitat să spună că imaginile care au făcut înconjurul internetului, cele de la Rieni sunt reale, acolo unde banda de sens către Deva este de un an la o diferenţa de 15-25 de cm mai sus decât banda dinspre Deva înspre Oradea. Până în noiembrie 2015, timp de aproape un an, locuitorii ieşeau efectiv cu scările din locuinţe, neputându-se trece altfel prin casetele excavate şi lăsate de izbeliste. „Dar pentru această batjocură cine ar trebui să răspundă? …Şi nu în ultimul rând menţionăm oraşul Ştei, unde viaţa a câtorva mii de locuitori este extrem de grav afectată. Pentru că, prin oraş, ne este foarte greu să spunem că DN76 mai există. Exista în schimb un dezastru de 4 ani de zile şi pentru care nu s-a luat nici o măsură de către cei în drept… Să ne mai întrebăm iar domnule ministru cine răspunde? Ştim şi noi, ştiţi şi dvs. din păcate…Din 2012 şi până în prezent pe tronsonul Ştei-Vârfurile (jud Arad) reabilitatea a stagnat, o parte fiind finalizată cât de cât, dar în zona principală, respectiv dealul Vârfurile, fiind din nou un dezastru…Măsuri luate din 2012 şi până acum o lună: zero. Instituţia statului român acuză firma antreprenoare că nu lucrează, iar firma antreprenoare acuză instituţia statului roman că nu şi-a primit banii…..
Iar de sectorul Vârfurile-Ioneşti domnule ministru, efectiv nu mai avem ce să zicem, pentru că s-a reziliat contractul cu constructorul anul trecut şi pâna în prezent nici măcar data licitaţiei pentru un nou antreprenor, nu s-a stabilit. Dar aici cum să numim indiferenţa CNADNR?”, e o altă întrebare care aşteaptă răspuns.
Subminare
Cei peste 3900 de semnatari ai acestei petiţii precum şi zecile de mii de locuitori din această parte a Romăniei, consideră că „putem vorbi de o subminare a întregii activităţi economice, în speţă a industriei mici şi agriculturii, a turismului, precum şi un grav atentat la sănătatea întregii populaţii a acestei zone. Mărturie stau firmele din zona Beiuş care au fost închise şi miile de locuri de muncă s-au pierdut timp de 5 ani din cauza DN76. Potenţiali investitori ce doreau să facă afaceri şi să-şi desfăşoare activitatea aici la noi, au renunţat şi nu au mai venit, deci alte potenţiale sute de locuri de muncă ce nu şi-au mai găsit materializare. În ce priveşte turismul, zona turistică a Munţilor Apuseni este una din cele mai frumoase zone din România (amintim doar zona Arieşeni-Albac-Vârtop, zona Padiş cu platoul carstic Lumea Pierdută şi Cetăţile Ponorului precum şi iesirea înspre Cluj, zona Stâna de Vale, Peştera Urşilor de la Chişcău, Peşterile Meziad şi cea cu cristale de la Roşia, peşterile de pe Valea Sighiştel având cea mai mare densitate din lume/kmp, bisericile de lemn din ţară Beiuşului unice în lume, zona etnografică etc). Iar în ceea ce priveşte sănătatea, cu toţii trăim cu riscul uriaş şi iminent ca, în viitor, rata bolilor pulmonare în această zonă să crească extrem de mult, din cauza prafului generat de traficul pe un drum fără asfalt şi care trebuia terminat, cu indulgenţă, acum mai bine de doi ani”, spun semnatarii petiţiei. Un document similar cu cel înaintat ministrului Dan Costescu va fi pus şi pe masa premierului Dacian Ciolos, de către o delegaţie a primarilor şi societătii civile din zonă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!