Unii dintre copacii căzuţi nu vor fi scoşi niciodată, deoarece nu permit custozii astfel de intervenţii, cu toate că aceşti copaci sunt adevărate surse de infestare pentru păduri. Şi chiar dacă doborâturile ar putea fi o soluţie la criza lemnului de pe piaţă.
200.000 mc de copaci au fost doborâţi de furtuna din luna septembrie în Bihor, conform estimărilor Direcţiei Silvice. Adrian Jurcău spune că în câteva zile va putea preciza exact cât din acest lemn a ajuns la populaţie. La Colegiul Prefectural din decembrie, şeful Romsilva Bihor, Adrian Jurcă, avansa informația că 30.000 mc au fost livraţi populaţiei, ca lemne de foc, prin unităţile administrativ-teritoriale. La această cantitate urma să se adauge încă 50.000 mc, scoşi la licitaţie în decembrie.
Acum, Adrian Jurcă anunţă o nouă licitaţie de lemn de foc din doborâturi, dar una de mai mică amploare, care ar urma să aibă loc la finele acestei luni. Lemnele provenite din doborâturi urmau să atenueze criza lemnului de foc semnalată pe piaţă. Cantitatea de lemne din doborâturi urma să-şi facă simţită prezenţa în piaţă în acest an. Chiar dacă prefectul judeţului Bihor, Ioan Mihaiu, a declarat prioritate zero degajarea pădurilor de lemnele provenite din doborâturi, sunt zone întregi în care copacii culcaţi la pământ au rămas pe loc. Una dintre acestea este Stâna de Vale. Turiştii care vizitează Stâna sunt consternaţi să vadă peisajul dezolant cu brazi căzuţi la pământ. Dacă brazii căzuţi nu sunt scoşi, ei pot îmbolnăvi întreaga pădure.
„La molid există cel mai mare pericol de a transmite boli, iar acestea se pot produce începând din aprilie-mai. La fag nu este acelaşi pericol. Acolo există fenomenul de sufocare, adică lemnul se degradează şi nu mai poate fi folosit decât ca lemn de foc”, spune Adrian Jurcău, directorul Direcţiei Silvice Bihor.
Domnia sa spune că instituţia pe care o conduce nu administrează însă păduri în „căldarea” Stâna de Vale, ci doar la aproximativ 5 kilometri depărtare. Direcţia Silvică Bihor se ocupă de paza şi întreţinerea a 108.640 hectare de pădure.
„O parte a pădurilor afectate de doborâturi este administrată de Direcţia Silvică, iar restul de ocoale silvice private. Doborâturile au fost inventariate, iar pentru o parte s-au făcut şi licitaţii. Unele au fost scoase, altele urmează să fie scoase, dar vremea nu le-a permis încă să finalizeze această acţiune. În schimb, unele nu vor fi scoase niciodată. Astfel de doborâturi sunt şi pe raza Parcului Natural Apuseni. Aici nu se poate interveni fără acordul custodelui. În urmă cu zece ani s-a mai înregistrat un astfel de fenomen, iar atunci custodele nu şi-a dat acordul pentru a se interveni”, ne-a spus Nicolae Timar, reprezentantul Gărzii Forestiere Oradea.
După fenomenele extreme care au lovit vestul României în această toamnă, conform unui comunicat al Romsilva, furtunile au doborât 460.000 de metri cubi de lemn, din care 246.000 de metri cubi constituie doborâturi în masă, adică întreaga suprafaţă de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiştii Romsilva estimează că peste 700 hectare de pădure au fost doborâte complet. Romsilva preciza atunci că inventarierea arborilor afectaţi este îngreunată de blocarea căilor de acces şi că cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcţia Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcţia Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi, şi la Direcţia Silvică Maramureş, cu 70.000 de metri cubi.
Citiți principiile noastre de moderare aici!