Şedinţă pompieristică, cu accente patetice, pe alocuri, miercuri dimineaţă, la Prefectură. Subiectul: situaţia dramatică în care a ajuns rezervaţia naturală Pârâul Peţa, din Baile 1 Mai. Mai cu seamă lacul cu nuferi Ochiul Mare.
Prefectul Claudiu Pop i-a convocat pe toţi cei implicaţi, direct sau indirect, pentru a se găsi o soluţie ca acel lac să nu dispară cu totul. Şedinţa a scos la iveală, în fapt, o discordie în idei şi propuneri. Prefectul şi-a ieşit din fire în mai multe rânduri, nemulţumit că specialiştii nu se pot pune de acord asupra unei soluţii menite să salveze lacul. Chiar dacă, o dată folosită o soluţie sau alta, rezervaţia nu ar mai fi una naturală, ci artificial-naturală, cum s-a exprimat chiar Pop.
Muzografi vs. restul lumii!
După discuţii de peste două ore, prefectul le-a cerut reprezentanţilor Muzeului Ţării Crişurilor – custode al rezervaţiei – să centralizeze propunerile până luni şi să propună o soluţie. Soluţie care deocamdată se întrevede greu, dată fiind diferenţa de opinii constatată.
Reprezentantul Agenţiei Naturale pentru Resurse Minerale (ANRM), Radu Miron, a reluat teza conform căreia de vină pentru secarea lacului este natura. Pentru Miron, abia în plan secundar intervine şi mâna omului. Atitudinea sa nu e una întâmplătoare, Miron fiind omul care dă autorizaţii pentru foraje de apă rece şi termală în Bihor. Profesorul universitar Vasile Şoldea l-a atenţionat pe omul care dă licenţe pentru foraje că „rata de înnoire a apei este de 30 de ani”. Mesajul profesorului pentru Miron era că seceta nu poate afecta izvorul geotermal într-un timp atât de scurt. Imediat, Miron a încercat s-o întoarcă, spunând oarecum încurcat că şi el se referă la secetele de acum 30 de ani… Aceasta după ce astă-toamnă vorbea despre secetele din ultimii ani. De altfel, acelaşi Miron insista ieri că din forajele de apă termală din Băi se exploatează sub normele stabilite, moment în care Huza i-a atras atenţia că „nu se mai poate opera cu aceleaşi valori de acum 30 de ani”.
Muzeograful Radu Huza – care răspunde direct de rezervaţie, a susţinut că „izvoarele lacului sunt moarte”. Tot el a arătat că doar astă-vară au fost nişte „puseuri” de apă termală, de la izvorul sublacustru. În rest, nimic. Lacul e menţinut azi printr-un furtun ce pompează apă termală adusă de la un foraj al SC Turism Felix.
Reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor şi biologul Ana Marossy au venit la Prefectură cerând măsuri drastice pentru a salva lacul cu nuferi şi rezervaţia din Baile 1 Mai. Biologul Ana Marossy a acuzat forajele realizate „în neştire”. „Tratamentul să fie prioritate, nu ştrandurile!”, a cerut Ana Marossy, adăugând că şi în anii ‘80 a mai fost o situaţie asemănătoare, statul comunist luând atunci măsuri urgente. Marossy a arătat că întreaga pungă de apă termală de sub Munţii Pădurea Craiului este serios afectată. De aceea, a apreciat că se impune folosirea apei geotermale doar pentru tratamente.
Biologul s-a arătat dezamăgită şi de rezultatul acţiunilor desfăşurate împotriva forajelor ilegale în august şi septembrie 2012. Prefectul Pop a recunoscut că şi el se aştepta ca mai mulţi să fie prinşi că exploatează ilegal apă geotermală. Până la urmă, din cei şapte depistaţi, „au fost cimentaţi doar unul sau doi, restul se judecă cu noi în instanţă”, a transmis prefectul. Altfel, reprezentantul Guvernului e destul de sceptic în ceea ce priveşte soarta lacului cu nuferi din Baile 1 Mai. „Astăzi e destul de greu să se ajungă la situaţia iniţială. Dar, decât să nu avem nimic, mai bine să avem o rezervaţie naturalo-artificială”, a opinat Pop, care estimează şansele de „însănătoşire” a lacului la sub 10%…
Soluţiile drastice propuse de Marossy şi susţinute şi de Muzeul Ţării Crişurilor nu au fost pe placul primarului de Sânmartin, Lucian Popuş. Acesta a sesizat imediat că prin raţionalizare ar fi pusă în pericol toată activitatea din Băi, afectând implicit interesele comunei Sânmartin. „Dacă am bloca Baile 1 Mai şi Băile Felix am face o mare gafă. Inclusiv staţiunile trebuie să poată să continue, asta urmărim”, a spus Popuş, fiind în asentimentul prefectului Pop. Prefect care, precum primarul, a susţinut cu ani în urmă o soluţie propusă de profesorul universitar Vasile Şoldea, azi pensionar.
Variante de salvare
Şoldea scrisese o carte despre rezervaţia din Baile 1 Mai, iar miercuri a propus o soluţie proprie pentru revitalizarea lacului. Şoldea susţine că se poate salva situaţia dacă se apelează la o invenţie pe care are brevet, ce presupune inclusiv curăţarea albiei drepte a Peţei, decolmatarea izvorului de sub lacul termal şi, printr-un sistem electric, blocarea forajelor din Băi atunci când se observă atingerea unui nivel minimal de apă geotermală în lacul cu nuferi, precum şi în bazinul de lângă complexul spa din apropiere. Ana Marossy şi colegii de la Muzeu n-au fost deloc încântaţi de soluţia profesorului pensionar, susţinând că problema nu e cu Peţa şi cu lacul, ci în subteran, cu resursa geotermală. Directorul Muzeului, Aurel Chiriac a spus chiar că nu demult s-au adus scafandri din Ungaria, astfel încât azi nu există o problemă cu decolmatarea fundului lacului şi a albiei pârâului. În sprijinul lor, muzeografii Adrian Gagiu şi Venczel Marton au venit cu un exemplu de astă-toamnă, când s-a inaugurat aquapark-ul Hotelului President. „La două zile după deschidere, a scăzut nivelul apei din lac. Noi vedem o corelaţie strânsă între aceste două evenimente”, a transmis Venczel, în timp ce Gagiu a insistat asupra importanţei conservării speciilor endemice ce trăiesc doar în rezervaţia naturală Pârâul Peţa: roşioara lui Racoviţă şi melcul relict.
O soluţie alternativă avansată de muzeografi ar fi securizarea izvorului lacului, prin adâncirea zonei de izvor şi conducerea apei termale dinspre izvor spre luciul apei printr-o ţeavă, stimulată de o pompă. Astfel, apa termală nu ar rămâne pe fundul lacului, evitându-se reabsorbţia rapidă a acesteia în mâl. În aşa fel, muzeografii consideră că s-ar evita şi situaţia în care apa termală adusă acum în lac de la forajul SC Turism Felix, prin furtun, să fie absorbită în subteran de „gaura” izvorului termal muribund…
Un subiect de contre între prefect şi muzeografi a fost chiar… Academia Română! În timp ce oamenii de la Muzeu arătau că pentru orice intervenţie în rezervaţie e nevoie de acordul Academiei, prefectul Pop insista că trebuie făcut ceva în paralel cu demararea demersurilor pentru obţinerea acelui acord. Şedinţa s-a încheiat cu cerinţa prefectului către cei de la Muzeu de a centraliza propunerile, pentru a veni apoi cu o listă de măsuri propuse pentru a salva ce se mai poate salva. În schimb, prefectul Pop i-a asigurat pe muzeografi de tot sprijinul său. Un sprijin prefectural condiţionat, totuşi, de protejarea activităţii balneare din Baile 1 Mai.
Lacul Ochiul Mare are „pleoapele” grele…
Prefectul Claudiu Pop il acuza pe muzeograful Huza de fals!
Citiți principiile noastre de moderare aici!