În plin scandal pentru Piaţa Unirii, când edilii s-au pronunţat răspicat – nu vor dezbater public noul proiect, s-a consumat o tentativă a societăţii civile de-a „scoate ursul din bârlog”.
„Oraşul se discută/Piaţa Unirii încontro?” este sloganul sub care s-a ţinut dezbaterea pe tema proiectelor vechi şi noi de intervenţie în Centru, vineri, în clubul Moszkva. Deşi cap de afiş în invitaţie, arhitectul Horia Gavriş, autorul proiectului de arhitectură susţinut de Primărie, nu a onorat evenimentul. În absenţa sa, criticul de artă Ramona Novicov şi-a asumat, în ton cu alte intervenţii publice ale sale pe acest subiect, susţinerea „proiectului Gavriş” dar şi promovarea personală a viceprimarului Mircea Mălan. Mai bine de 100 de persoane au participat la eveniment. Dacă între acestea s-au aflat şi susţinători ai noii variante a Pieţei Unirii, vocile lor nu s-au auzit.
Expuneri, intervenţii şi comentarii au oferit arhitecţii orădeni Emodi Tamas şi Szabo Anemari – cu proiecte care au trecut prin concursul pe tema „Piaţa Unirii” ‚ arhitecţii clujeni Arnold Macalik – autorul proiectului de reabilitare a „Vulturului Negru” şi al parcării subterane din strada Independenţei, Silviu Aldea din partea firmei Atelier MASS şi Dan Clinci, – Ordinul Arhitecţilor Transilvania, criticul de artă Ramona Novicov, ecologistul Orlando Balaş sau biologul Ana Marossy.
Szabo Anemarie şi Emodi Tamaş au deschis dezbaterea cu expuneri menite să încadreze, mai ales din punctul de vedere al evoluţiei istorice, spaţiul ce se doreşte acum reaşezat de Primărie. Cei doi împărtăşesc ideea că Piaţa Unirii merită o punere în lumină a valorilor arhitecturale pe care le etalează, o reamenajare restauratoare, o intervenţie minimală. „Animarea pieţelor publice se face de la sine, funcţie de evenimentele pe care le găzduiesc, nu cu un aranjament care îngrădeşte”, a enunţat arhitectul Emodi cu titlul de tendinţă în arhitectura contemporană.
„Acest ultim proiect mi-a dat o senzaţie neplăcută. Se ignoră istoria acestui spaţiu, ori noi reabilităm, aici, un spaţiu istoric”, este opinia arhitectei Szabo.
O replică au primit din public, de la Raluca Covăcescu, fosta preşedintă a OAR Bihor: „am văzut proiectele colegilor orădeni. Am înţeles respectul pentru clădiri şi patrimoniu. Am văzut şi cum se vede oraşul din exterior, cum văd alţii Oradea, colorată şi însorită. Vorbim de Oradea la 1800, la 1923 dar Oradea anului 2013 care este? Peste 40 de ani vom constata că am sărit de la 1923 peste momentul Oradea 2013”.
Pe finalul dezbaterii, pe când răbdarea publicului se epuiza, arhitectul Emodi Tamas a anunţat că vedeta serii nu va veni. „Bineînţeles că l-am invitat pe dl. Gavriş. Acum două zile mi-a spus că vine, iar acum, la telefon, mi-a spus să-l mai aşteptăm 15 minute”, a precizat organizatorul, cu menţiunea ulterioară că aşteptarea nu mai are sens.
Criticul de artă Ramona Novicov şi-a asumat rolul „avocatului diavolului”, după cum s-a exprimat. A introdus tema uzând de termeni preţioşi, ignorând faptul că s-a adresat unui public interesat de viitorul oraşului dar „inegal” ca pregătire sau interes în istoria artei. „Diferenţa specifică”, „calificat ca populist, dar poate că e post-modernist”, „un joc cu kitsch-ul” sau „post-modernitatea este coexistenţa limbajelor” sunt referirile sale la „proiectul Gavriş”. „Proiectul se înscrie pe principiile modernismului, atinge orizontul aşteptărilor orădeanului”, crede criticul de artă. „Mi-a plăcut crearea unui spaţiu continuu circular în care orădenii să se poată întâlni, determinaţi să stea oricum faţă în faţă, şi să se salute şi să comunice”, a punctat Ramona Novicov la plusuri, împreună cu atenţia specială acordată ansamblului monumental Duiliu Marcu. „Atenţie specială” nu s-a extins, cel puţin conform planşelor, şi la refacerea celor două fântâni care încadrau, iniţial, statuia regelui Ferdinand…
Laudele au fost urmate de valuri de critici, ironii sau cinism. „Este o soluţie care neagă spaţiul arhitectonic existent. Tot desenul ăsta ar sta foarte bine într-un centru de cartier”, crede arhitectul Valentin Zisu. „Surplusul de cuvinte denotă cât de atacabil e acest proiect”, a intervenit şi clujeanul Silviu Aldea. Rămâne un mister dacă săgeata sa s-a îndreptat spre prezentarea Ramonei Novicov ori spre expunerile din presă ale temei „Gavriş”.
Din public, istoricul Sorin Bulzan (www.oradeamea.ro) a exprimat opinia că soluţia Gavriş este demnă de „Disney Land”, mai ales graţie obeliscului, ale cărui legături cu oraşul rămân neelucidate.
„Primăria a comandat un proiect care s-a dorit unic pentru Oradea, iar ce vedem aici este exact opusul. Avem un proiect-tip, care dă la fel de bine în Dubai ca şi la Disneyland. Dacă vreau să străbat piaţa venind dinspre podul Ferdinand, sunt nevoit să ocolesc spaţiul verde de lângă staţia de tramvai, să traversez delfinariul din centrul pieţei, să ocolesc un obelisc, pentru ca apoi bulevardul să dea direct în colţul străzii Avram Iancu”, a mai comentat Silviu Aldea, care mai apreciază compoziţia ca semănând cu „Victoria Socialismului” şi crede că „estetic, ca orădean, aş fi oripilat să se facă asta în oraşul meu”.
Concluzia dezbaterii a fost că, decât să se implementeze un proiect prost, e de preferat să fie blocat. Totuţi, disponibilitatea edililor de-a renunţa la proiectul Gavriş este zero iar termenul de depunere a documentelor la finanţator expiră săptămâna aceasta.
Proiectul-avorton, primit cu entuziasm
„Nimic nu e mai periculos decât să nu ştii exact ce vrei, dar să vrei acel lucru cu orice preţ”, şi-a început intervenţia clujeanul Macalik. Numele lui Arnold Macalik a fost introdus în scandalul Centrului chiar de viceprimarul Mălan, ca „instanţă” profesională care i-ar fi recomandat să renunţe la proiectul lui Emodi, contractat în 2010. Vineri, la dezbatere, Macalik a precizat că a avut doar remarci superficiale la proiectul colegului său şi, în final, a reieşit că este departe de a susţine varianta Gavriş. Mai mult, acesta expus ideea că schimbarea soluţiei e legată de preferinţa edililor pentru o rocă anume pentru pavaj – porfirul din Italia, faţă de andezitul propus în proiectul iniţial.
Dezbaterea a scos la iveală şi o noutate absolută: un proiect al Centrului realizat de Atelier MASS la cererea Primăriei, care,n-a fost contractat sau prezentat. Viceprimarul Mircea Mălan a spus, de altfel, anterior, că nu a fost mulţumit de ce conţinea acest proiect, motiv pentru care a renunţat la colaborarea cu firma clujeană şi a apelat la serviciile lui Horia Gavriş.
Celor de la Atelier MASS li s-a refuzat, săptămâna trecută, ocazia de a-şi prezenta produsul în şedinţa experţilor pentru Piaţa Unirii, patronată de Şerban Ţignaş, preşedintele OAR România. „Sunt uimit că discuţia de la Primărie a fost una cu uşile închise. Eu, ca autor de proiect, n-am fost lăsat să îmi prezint munca, după ce două luni am fost purtat de Primărie cum şi când au vrut”, a declarat arhitectul Silviu Aldea. Planşele, relevând o Piaţă a Unirii reaşezată după reguli contemporane de urbanism, au stârnit aplauze şi entuziasm în Moszkva, reacţie pe care n-a motivat-o niciun alt proiect.
Citiți principiile noastre de moderare aici!