Asociaţiile de proprietari, cele civice, partidele politice sau fimele şi companiile cu interes în energie, toate au avut reprezentanţi la dezbarea organizată de Primărie pentru delimitarea unei zone unitare de termie rezervată CET-ului. În ciuda prezenţei a zeci de oameni, punctele de vedere la subiect au fost puţine şi mai degrabă lipsite de consistenţă, semn că oamenii au cam venit cu temele nefăcute. Mediatorul întâlnirii a fost directorul tehnic, Mircea Ghitea din partea Primăriei mai fiind prezenţi Marcel Boloş, şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională şi Eduard Florea, directorul economic.
Condiţia finanţatorului
“Printre condiţiile impuse de finanţator atunci când a aprobat investiţii din fonduri europene în valoare de 97 milioane euro în construirea unui CET nou şi reabilitarea a două magistrale de termoficare – 1 şi 3, un capitol foarte clar a fost legat de sustenabilitatea proiectului. Păstrarea consumatorilor compacţi a fost impusă de finanţator”, a justificat Marcel Boloş utilitatea zonei unitare.
Primul vorbitor din sală, profesorul Mircea Drecin a divagat criticând proiectul de trecere a CET-ului pe gaz dar a făcut şi o scurtă remarcă la subiect: „zonele acestea de încălzire de la care să nu se poată debranşa decât o stradă întreagă ne dezavantajează”.
Singurul care s-a declarat încântat de iniţiativa executivului este Szabo Istvan, fost director de termoficare în Electrocentrale SA. „Sunt de acord cu această delimitare cu menţiunea că din listă au rămas afară nişte străzi. E bine că va ajunge pe masa consilierilor acum, în ceasul al 24-lea”, a declarat acesta.
Debranşări, rebranşări…
Cea mai consistentă intervenţie la subiect a venit din partea cvasi-necunoscutei Asociaţii Române pentru Protecţia Consumatorilor de Energie(ARPCE). Chestionând legalitatea şi constituţionalitatea zonei unitare, reprentanţii acesteia i-au arucat directorul tehnic un „Forţaţi dreptatea!” în legătură cu extinderea zonei unitare. Aceştia susţin că executivul depăşeşte spiritul legii numind zonă unitară o arie extinsă pe sute de străzi când principiul legislativ este „un condominiu- un singur sistem de încălzire”.
În replică, Ghitea a dat glas îngrijorării executivului că orădenii ar putea abandona CET-ul pentru alte variante dacă ar avea posibilitatea. „Dacă jumătate vor ieşi din sistem, ceilalţi vor suporta consecinţele. Costurile revin pe ceilalţi. Aceste măsuri urmăresc să oprească debranşările, nu neapărat rebranşările”, a comentat directorul tehnic, referindu-se şi la prevederea că „imobilele condominiale care fac parte din zone unitare de tip A vor reveni la alimentarea în sistem centralizat în cazul în care s-au debranşat anterior de la acest sistem.”
„Dacă soluţia dvs. (modernizarea CET-ului) e viabilă, cei care s-ar debranşa acum, vor reveni în sistem. Dacă va fi un serviciu perfomant, se vor găsi şi consumatori”, a declarat Septimiu Nicolaş în numele ARPCE. Acesta a obţinut de la executiv un termen suplimentar de o săptămână pentru a mai depune observaţii la proiectul care va fi supus votului consilierilor locali.
Virtuţile gazului
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Distrigaz, Mircea Fâciu s-a aflat şi el în sală dar a păstrat tăcerea, deşi cu câteva zile înainte compania a făcut publice observaţii conform cătora proiectul îngrădeşte dreptul la liberă opţiune a orădenilor.
„O gigacalorie produsă pe gaz, la mine în casă, e mai ieftină decât era în Ioşia. Şi pierderile pe reţele sunt zero. Dacă pot să îmi obţin energia mai ieftin, să fiu lăsat! Nu e locuinţa Primăriei, e a mea, proprietate personală”, a intervenit Liviu Tincău, proprietar de firmă de instalaţii, lăudând actualele virtuţi ale gazului. O concluzie personală a expus şi Ioan Horvath, reprezentantul Coaliţiei Rogerius. „Sunt foarte trist pentru că simt că suntem în faţa unui fapt împlinit. Acest proiect trebuia consultat cu tot oraşul, nu cu cetăţeanul Boloş”, a declarat acesta, referindu-se inclusiv la proiectul de trecere a CET-ului pe gaz.
C.Gh.
Citiți principiile noastre de moderare aici!