Geotermalismul, pericolele gazului şi avantajul dublei surse pentru termoficare, acuze de secretomanie sau eficienţa cogenerării de înaltă eficienţă, toate aceste aspecte au fost atinse în cadrul celei mai recente dezbateri publice a proiectului de retehnologizare a CET-ului.
Confruntarea acestuia cu publicul e obligatorie, etapa fiind cerută în mod expres de finanţatorul proiectului, Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.
Deşi participarea publicului a fost mai degrapă modestă, nici 50 de oameni, s-au expus idei diverse şi în strânsă legătură cu subiectul. „De ce nu gândim să facem ceva să rămână şi pe cărbune în continuare echipamentele CET-ului care mai sunt viabile?!”, a intervenit un fost director al CET. „Preţul gazului va fi valabil până-n 2015, în varianta cea mai optimistă”, e o altă opinie expusă în Sala Mare.
„Din Ungaria până-n Portugalia, aceste centrale de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz funcţionează”, a fost unul dintre argumentele edilului şef în favoarea proiectului pe gaz.
Dezbaterea publică organizată de Primărie miercuri după-amiază, pe tema actualizării proiectului de retehnologizare a CET-ului, a trecut aproape neobservată de orădeni. Aproximativ 40 de persoane s-au aflat în Sala Mare a Primăriei, cu tot cu reprezentanţii Municipalităţii – primarul Ilie Bolojan, directorul Marcel Boloş şi Ioan Maghiar din cadrul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională. „De partea proiectului”, a participat la dezbatere şi energeticianul Anton Tamaşiu, cel care s-a recomandat ca specialist independent, fost director tehnic la centrala de termoficare din oraşul german Augsburg.
Acuze de secretizare
Imediat după expunerea tehnică a noii variante a centralei pe gaz, bazată pe cogenerare – termie şi curent electric, microfonul a ajuns la Horea Vuşcan, liderul verzilor agrarieni din Bihor, înverşunat opozant al trecerii termoficării pe gaz. „Să faceţi publică documentaţia de atribuire a consultanţei! În ultimii ani preţul gazului s-a triplat, piaţa merge-n sus, nu-n jos şi preţul va ajunge la 400 euro/1000 mc, nu la 310, cât estimaţi în proiect! În scenariul făcut se arată că angajaţii CET vor avea un salariu mediu de 904 euro! E adevărat? Să faceţi publice salariile de acum dacă atunci vor fi atâta!”, a cerut tânărul. Liderul agrarienilor a venit însoţit de alte două persoane împreună cu care a afişat mesaje pentru primar: „Tovarăşe Ilie Bolojan, Liberal ≠ Monopol, Liberal = Piaţă Liberă, Nu Monopolului!”, „Mai putem avea încredere? Evoluţie preţ Gcal: 2007 – 107 lei, 2011 – 235 lei, 2014 – Gaz – 270-520 lei/gcal” şi „22 de ani de hoţie prin studii, expertize, taxe, monopoluri şi cv-uri”.
Întrebările sale au rămas fără răspuns. „Depuneţi cereri şi veţi primi aceste informaţii. Puteţi să vă daţi în spectacol, eu nu doresc să intru într-o circotecă cu dumneavoastră”, a fost răspunsul lui Ilie Bolojan pentru Vuşcan. Acesta din urmă a ţinut, totuşi, să aibă ultimul cuvânt, înainte de a părăsi sala: „izolare termică plus 60% şi geotermalism 40% şi nu se mai justifică puterea centralei”.
Şi cărbune
După plecarea sa, discuţia s-a întors pe coordonate tehnice, cu intervenţia inginerului pensionar Traian Copil, fost director la CET, în 1965: „Este evident că a rămâne pe o singură formă de energie… e numai una. Dacă ai rămas fără ea, nu mai ai centrală. Politica ne poate lăsa oricând fără gaz. De ce nu gândim să facem ceva să rămână şi pe cărbune în continuare echipamentele CET-ului care mai sunt viabile?! (…) Cazanul 6, doar 1/3 din viaţa lui e scursă, înseamnă că mai are rezerve să funcţioneze în continuare”. Inginerul s-a interesat şi despre soarta încălzirii oraşului până la intrarea în funcţiune a noii centrale.
Traian Copil a primit răspuns de la primar: „cazanele pe cărbune vor rămâne în conservare. Dacă ipotezele în zece ani sunt nefavorabile, să le putem activa. În primăvară, anul acesta, ar începe implementarea proiectului, la reţele şi ar continua anul viitor”. În acest răstimp, cu acordul finanţatorului, s-ar licita şi monta instalaţiile pe gaz, astfel încât să fie funcţionale în iarna 2013-2014.
Şeful de la Mediu, susceptibil
O noutate absolută în peisajul dezbaterilor pe termie este participarea Gărzii de Mediu, prin Călin Mocanu. Democrat liberalul a atras atenţia că instalaţiile au nevoie de electrofiltre din cauza poluării masive pe care o produc. Mocanu s-a declarat „susceptibil” în ceea ce priveşte acceptarea de către finanţator a modificării proiectului. (Dexonline: SUSCEPTÍBIL, adj., despre oameni – Care se supără repede, supărăcios, n.r.).
În replică, edilul şef a aruncat discuţia în politic: „N-avem acei bani. Dacă-i primim prin vreo HG, de îndată montăm filtrele. Varianta noastră a fost acceptată, în principiu, de finanţator”.
Geotermalismul, maxim 24%
Cu 40 de ani în geotermalism, Ioan Cohut a participat la dezbaterea Primăriei ca expert. Acesta susţine că preocuparea municipalităţii ar trebui să fie să sporească aportul geotermal la termoficare. „În toată Europa geotermalismul e secundar lângă sistemele de termoficare, cel mai des pe gaz. Din zăcământul de la Oradea, nu putem depăşi 200.000 gcal la capacitate maximă, şi numai în condiţii de reinjectare. Puteţi obţine o pondere a geotermalului în sistem de 20-24%, nu contaţi pe mai mult că zăcământul nu poate face faţă. Lipsa reinjecţiei (la Oradea sunt 11 foraje de extragere a apei termale şi doar un dublet care asigură reinjectarea a 5% din ce se scoate n.r.) poate duce la situaţii tragice ca şi cea din 1 Mai”, avertizează expertul. La intervenţia acestuia, edilii au expus proiectul de trecere a cartierului Nufărul pe geotermal, desigur, tot în cadrul unui sistem unic de facturare a termiei.
Consiliul Local are ultimul cuvânt
ORADEA. Modificarea parametrilor tehnici ai proiectului are nevoie de acordul aleşilor locali întruniţi azi în şedinţă extraordinară. În varianta iniţial aprobată de finanţator, puterea instalată a turbinei pe gaze cu cazan recuperator era de 32,6MW termic şi 18MW electric. În varianta actualizată, centrala are o putere mai mare, 43 MW termic şi 40MM electric. Principala modificare este creşterea puterii electrice dar şi acumulatorul de căldură de 8.000 mc. Ideea este de a menţine turbina în funcţiune dimineaţa şi după-amiaza, atunci când preţul energiei electrice ce se vrea a fi vândută este mare, şi de a furniza apă din acumulator, în restul timpului. Preţul gogacaloriei estimat pe prima variantă era de peste 90 de euro, faţă de 55 euro cât promit edilii în contul celei de-a doua variante.
Pretul gazului va creste
Citiți principiile noastre de moderare aici!